Verdict în cazul „Pfizergate”: Curtea anulează decizia Comisiei Europene de a bloca accesul la mesajele dintre Ursula von der Leyen și Albert Bourla

Curtea Supremă de Justiție a Uniunii Europene a anulat decizia Comisiei Europene de a refuza ziarului New York Times accesul la mesajele schimbate între președintele Ursula von der Leyen și directorul general al Pfizer, Albert Bourla. Curtea consideră că executivul UE nu a reușit să explice în mod plauzibil de ce nu deține textele, transmite Reuters. Comisia Europeană a anunțat că va analiza cu atenție decizia instanței și că va emite o justificare detaliată. Pfizer nu a comentat deocamdată această decizie.

Cazul subliniază nevoia ca marile contracte public-private să fie documentate și supuse unor standarde clare de trasabilitate și audit și ar putea fi un precedent în măsură să influențeze practicile de compliance și arhivare în sectorul public și privat, mai ales în industrii reglementate, cum ar fi farma, industria de energie sau de apărare. După o lungă luptă între Comisia Europeană și publicația The New York Times, cu privire la transparența contractelor privind vaccinul Pfizer achiziționat în perioada crizei sanitare, Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a hotărât că cei de la Comisie „nu au oferit o explicație plauzibilă pentru a justifica faptul că nu au documentele solicitate de New York Times, conform Euronews.

Comisia a refuzat inițial cererea de a face publice aceste mesaje

Cazul a fost adus în fața instanței în ianuarie 2023, după mai multe încercări eșuate ale publicației americane de a obține documentele, care vizau perioada ianuarie 2021 – mai 2022. Mesajele ar fi conținut detalii legate de acordul în valoare de până la 1,8 miliarde de doze de vaccin, semnat în mai 2021 între Comisie și alianța Pfizer-BioNTech. Comisia Europeană a refuzat inițial cererea de a face publice aceste mesaje, invocând faptul că textele nu au fost păstrate și că nu se califică drept documente oficiale în sensul regulilor de transparență. Potrivit deciziei de miercuri a Curții, Comisia nu poate să spună pur și simplu că nu deține documentele solicitate, ci trebuie să ofere explicații credibile, care să permită atât publicului, cât și Curții să înțeleagă de ce aceste documente nu pot fi găsite.

Alertă: Ford cheamă înapoi în service sute de mașini produse la Craiova

21:55

În ce merită să investiți în 2026: activul clasic care promite câștiguri mari

19:54

Instanța a concluzionat că nu a fost clarificat în mod adecvat dacă mesajele solicitate au fost șterse și, dacă da, dacă acest lucru s-a întâmplat în mod deliberat, automat sau ca urmare a înlocuirii telefonului mobil al președintei Comisiei.

Un oficial european, care a vorbit sub rezerva anonimatului înainte de pronunțarea hotărârii, a precizat că „în fiecare zi au loc numeroase interacțiuni între membrii Comisiei, personalul acesteia și părți interesate externe. Aceste conversații se poartă prin e-mailuri, mesaje text sau diverse alte aplicații de comunicare, fiind practic imposibil să fie arhivate toate aceste dialoguri”. Totuși, instanța a reamintit că legislația europeană prevede că orice conținut relevant pentru activitatea instituțională, indiferent de suportul media, este considerat „document” și trebuie arhivat și pus la dispoziția publicului la cerere.

The New York Times a adus dovezi relevante în acest caz

CJUE a constatat că The New York Times a prezentat dovezi relevante și coerente care indică existența unor mesaje text între președintele Comisiei și directorul general al Pfizer privind achiziționarea de vaccinuri COVID-19.

„Aceste contracte au fost niște decizii fără precedent, luate într-un context fără precedent”, declara un oficial UE înainte de pronunțarea hotărârii. Deși admit că pandemia a fost o situație excepțională, care a impus o colaborare rapidă între diverse entități, unele voci consideră că von der Leyen „nu a învățat lecțiile corecte”.

În reacție la decizie, Comisia Europeană a transmis că „va analiza cu atenție hotărârea Tribunalului General și va decide asupra pașilor următori”. Totodată, executivul a anunțat că va adopta „o nouă decizie care va include o explicație mai detaliată” ca răspuns la cererea inițială a New York Times.

„Transparența a fost întotdeauna o prioritate esențială pentru Comisie și pentru președinta von der Leyen. Vom continua să respectăm cu strictețe cadrul legal în vigoare privind obligațiile noastre”, a precizat instituția, într-un comunicat oficial.

Lipsă de transparență privind negocierile pentru vaccinuri în valoare de miliarde de euro

Cazul „Pfizergate” a fost lansat în 2022 de The New York Times, după ce Comisia a refuzat să facă publice mesajele despre care presa aflase dintr-un interviu, cu un an înainte. Acordul, finalizat în mai 2021, prevedea achiziția a până la 1,8 miliarde de doze de vaccin Pfizer-BioNTech — cel mai mare contract de acest fel încheiat de UE. În prima etapă, au fost comandate 900 de milioane de doze, cu opțiunea de a cumpăra încă 900 de milioane pentru anii 2022 și 2023. Existența mesajelor text a fost dezvăluită, într-un interviu din aprilie 2021, de directorul Pfizer Albert Bourla, care menționa schimburile de mesaje cu von der Leyen, spunând că au fost cheia construirii unei „încrederi profunde”, care a facilitat negocierea contractului.

Cazul a generat critici din partea parlamentarilor europeni și a ONG-urilor pentru buna guvernare, care acuză lipsa de transparență și riscul ca încrederea în instituțiile europene să fie erodată. Decizia de miercuri a instanței este considerată o victorie pentru presa liberă și pentru dreptul publicului de a înțelege procesele decizionale din spatele unor contracte de amploare, semnate într-un context de urgență sanitară și financiară fără precedent.

„Decizia de astăzi este o victorie pentru transparență și pentru responsabilitate în Uniunea Europeană. Este un semnal clar că inclusiv comunicările efemere trebuie să poată fi supuse controlului public”, a transmis New York Times într-un comunicat.