Paradoxul România. EY: Investițiile străine directe cresc rapid, în timp ce capitalul străin se retrage din Europa. Ce industrii atrag banii

România reușește una dintre cele mai bune performanțe regionale, împotriva „curentului” investițional care încetinește în aproape toată Europa. Investițiile străine directe (ISD) cresc cu 16%, în timp ce a nivel european numărul proiectelor ISD a scăzut cu 7%, potrivit unui studiu EY.

Investitorii existenți își extind operațiunile în România, iar locurile de muncă generate au crescut cu 39%, pe fondul relocării industriale, al reorganizării lanțurilor de aprovizionare și al revenirii proiectelor de extindere, arată studiul EY Attractiveness Survey Romania 2026, România a atras anul trecut 109 proiecte de investiții străine directe, în creștere cu 16% față de 2024, în timp ce lMai mult, numărul locurilor de muncă generate de aceste investiții a urcat cu 39%, până la 5.710.

Raportul arată că România devine unul dintre principalii beneficiari ai reconfigurării industriale din Europa Centrală și de Est, într-un context în care marile economii occidentale pierd teren pe fondul costurilor ridicate, al incertitudinii geopolitice și al accesului mai dificil la finanțare.

Boom pe piața tranzacțiilor din România. Fuziunile și achizițiile au ajuns la 5,2 miliarde de euro în doar șase luni

16:30

România, singurul mare recul al comerțului din UE într-un context european pozitiv

15:25

Europa pierde investiții. România câștigă extinderi

Datele EY arată că Franța, Marea Britanie și Germania — principalele piețe europene pentru ISD — au înregistrat scăderi semnificative ale numărului de proiecte în 2025. În paralel, investițiile mari, intensive în forță de muncă, devin tot mai rare, iar companiile prioritizează eficiența operațională și automatizarea.

În acest peisaj, România se diferențiază printr-un fenomen considerat esențial pentru maturizarea economiei: explozia proiectelor de extindere.

Numărul investițiilor de tip expansion a crescut de la 31 la 60 într-un singur an, un avans de 94%, ceea ce sugerează că investitorii deja prezenți pe piața locală aleg să își consolideze operațiunile în România, în loc să își reducă expunerea.

„În 2025, investițiile străine directe reflectă o schimbare clară de paradigmă la nivel european, în care deciziile de investiții devin mai selective, iar criteriile legate de competitivitate și predictibilitate cântăresc mai mult decât în anii anteriori”, a declarat Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România și Moldova.

Acesta avertizează însă că menținerea trendului pozitiv va depinde de stabilitatea politică, predictibilitatea fiscală și coerența politicilor publice, într-un moment în care investitorii devin tot mai sensibili la riscul geopolitic și macroeconomic.

România își schimbă profilul investițional

Unul dintre cele mai importante semnale din raport este schimbarea structurii investițiilor atrase de România.

Țara nu mai funcționează exclusiv ca destinație low-cost pentru producție industrială, ci începe să combine investițiile în manufactură cu servicii IT, logistică și integrare regională în lanțurile europene de aprovizionare.

Sectorul utilajelor și echipamentelor rămâne principalul motor al ISD-urilor, cu 17 proiecte, urmat de Software și servicii IT, Transport și logistică, dar și de industria agroalimentară și furnizorii pentru transport.

În paralel, distribuția geografică a investițiilor arată o diferență tot mai clară între București și regiunile industriale din țară.

București–Ilfov concentrează cele mai multe proiecte, însă regiunile Vest, Nord-Vest, Centru și Sud-Vest Oltenia generează cea mai mare parte a locurilor de muncă, confirmând consolidarea unor hub-uri industriale regionale.

AI-ul și apărarea schimbă harta investițiilor europene

La nivel european, studiul EY arată că cele mai dinamice investiții vin din zonele considerate strategice pentru noua economie: inteligență artificială, energie cu emisii reduse de carbon și industria de apărare.

Numărul proiectelor ISD în AI aproape s-a dublat în 2025, în timp ce investițiile în apărare au explodat cu 84%, pe fondul repoziționării strategice a Europei către securitate industrială și autonomie tehnologică.

Pentru România, această schimbare de paradigmă ar putea deveni una dintre principalele oportunități economice ale următorului deceniu, mai ales în contextul discuțiilor privind aderarea la OECD și al interesului tot mai mare pentru relocarea producției și infrastructurii critice mai aproape de piețele europene.