Zeci de aeroporturi din Europa de Sud-Est trec pe energie solară / Cum se pregătesc huburile din România să devină independente energetic

De la Istanbul și Atena, care sunt pe punctul de a deveni primele aeroporturi din lume alimentate integral din energie solară, până la Iași, Cluj sau Sibiu, tot mai multe aeroporturi din Europa de Sud-Est fac pași importanți către decarbonizare. Panourile fotovoltaice, mobilitatea electrică și sistemele de stocare a energiei devin soluțiile preferate pentru reducerea emisiilor și eficientizarea consumului. România intră și ea în acest joc al sustenabilității, mizând pe fondurile europene pentru a finanța proiecte ambițioase.

Istanbul și Atena în top: aeroporturi cu energie 100% verde

În Turcia și Grecia, două dintre cele mai mari huburi aeriene din regiune, investițiile în energie regenerabilă ating cote spectaculoase. Aeroportul IGA Istanbul, cel mai mare din Turcia, finalizează în acest an un parc solar uriaș, cu o capacitate de 199,3 MW, întins pe 300 de hectare, care a costat peste 212 milioane de euro. Acesta va produce anual circa 340 GWh, suficient pentru a acoperi aproape tot consumul aeroportului.

La Atena, Aeroportul Internațional „Eleftherios Venizelos” își extinde parcul fotovoltaic început încă din 2011. Cele două noi unități care vor fi date în folosință anul acesta au o capacitate combinată de 35,5 MW, iar alături de un sistem de stocare pe baterii de 82 MWh, vor transforma aeroportul într-unul dintre primele din lume complet autonome energetic.

Eurostat: Prețurile agricole din UE revin pe creștere în 2025. Avans de 3% la poarta fermei

21:26

Un model fabricat în Romania, lider de vânzări în Marea Britanie

20:49

Albania, Croația și Turcia: expansiunea panourilor solare pe aeroporturi

Nu doar marile capitale investesc în energia solară. În Albania, Aeroportul Internațional Vlora, aflat în construcție, va fi acoperit integral cu panouri fotovoltaice, având o capacitate de 5,2 MW. În paralel, Aeroportul Internațional Kukës dezvoltă o centrală solară de 12 MW, cu scopul de a produce și comercializa energie.

În Croația, Aeroportul Zagreb a pornit timid cu o unitate de 250 kW, dar planurile de extindere sunt deja puse pe masă. Totodată, aeroportul a trecut la iluminat LED și a anunțat intenția de a înlocui generatoarele pe motorină cu soluții pe bază de hidrogen.

Turcia se remarcă prin mai multe investiții spectaculoase. Aeroportul Dalaman de lângă Bodrum operează cea mai mare centrală solară instalată pe acoperișul unui terminal aeroportuar din lume, cu o capacitate de 8,3 MW, care asigură deja peste 55% din consumul de electricitate. Alte aeroporturi turcești, precum Milas-Bodrum sau Izmir Adnan Menderes, au finalizat recent unități fotovoltaice de 6,7 MW și respectiv 5,9 MW.

România intră în rând cu lumea: Iași, Cluj, Sibiu și Bacău se pregătesc de independență energetică

Și aeroporturile din România se aliniază acestei tendințe globale, însă mizează în mare parte pe fondurile europene pentru a finanța proiectele. La Iași, primul aeroport românesc care a instalat în 2023 o centrală solară de 1 MW, planurile prevăd o extindere masivă: încă 5 MW de fotovoltaice și o unitate de stocare de 2 MW. Proiectul ar urma să acopere aproximativ 20% din necesarul de energie al aeroportului, cu finanțare din Fondul de Modernizare al UE.

La Cluj-Napoca, Aeroportul Internațional „Avram Iancu” a anunțat un proiect fotovoltaic de 2 MW, dotat cu baterii, care ar urma să asigure independența energetică până în 2026. Chiar și Bacăul are planuri mari: un sistem solar de 1,25 MW și baterii cu o capacitate de 2,1 MWh, capabile să acopere integral consumul de electricitate al aeroportului.

La Sibiu, conducerea dezvoltă un proiect pentru o unitate la sol de 1,7 MW, care va fi finanțată tot prin Fondul de Modernizare. În același timp, Aeroportul Internațional Maramureș pregătește o instalație de 2,6 MW pe copertinele parcărilor, inclusiv cu sistem de stocare pe baterii.