Joburile cel mai puțin amenințate de inteligența artificială. Topul ocupațiilor rezistente în fața valului AI

Inteligența artificială continuă să transforme radical mediile de lucru, afectând din ce în ce mai multe domenii profesionale. Totuși, nu toate joburile se confruntă cu același grad de risc în fața automatizării. O analiză recentă realizată de Esquimoz și publicată de Visual Capitalist, în baza unor criterii precum interacțiunea cu publicul, complexitatea sarcinilor și necesitatea unei judecăți umane, oferă o clasificare a celor mai sigure meserii în fața amenințării automatizării. 

Tehnicienii medicali de urgență și asistenții sociali: protejați de automatizare prin interacțiune umană

Pe primul loc în topul ocupațiilor rezistente la AI se situează tehnicienii medicali de urgență (EMT) și asistenții sociali din domeniul sănătății. Aceștia au o interacțiune 100% cu publicul și un risc extrem de scăzut de automatizare – doar 7%, respectiv 11%. Rolurile lor solicită decizii rapide în situații critice, inteligență emoțională și o capacitate complexă de răspuns în timp real, aspecte pe care inteligența artificială nu le poate reproduce cu acuratețe.

Avocații: o profesie cu foarte multă interacțiune și risc moderat

Avocații au de asemenea un contact intens cu oamenii și un risc de automatizare estimat la 29%. Munca lor implică argumentare juridică, interpretare legislativă și consiliere – procese care necesită experiență și judecată umană, dificil de mimat de mașini.

Mariana Rufa, directoarea Asociației Businessului European: „România, pentru Republica Moldova, este cel mai important partener din punct de vedere comercial”

09:21

DECLARAȚII EXCLUSIVE

Europa riscă să piardă investiţii-cheie în industria auto. Avertisment dur de la CEO-ul Stellantis

08:38

Managerii din domeniul sănătății și specialiștii în resurse umane: lideri greu de înlocuit

Managerii din domeniul medical și ai serviciilor de sănătate beneficiază de o interacțiune cu publicul de 90% și un risc de automatizare de 26%. Ei trebuie să ia decizii strategice și să coordoneze echipe, aspecte care solicită abilități sociale și de organizare complexe.

Managerii de resurse umane ocupă un loc similar, cu 83% interacțiune publică și același risc de 26%. Rolurile lor includ selecția personalului, gestionarea relațiilor umane și dezvoltarea organizațională, toate acestea necesitând adaptabilitate și empatie.

Supraveghetorii lucrărilor de construcții și muncitorii calificați

Primii supraveghetori ai lucrărilor în construcții și activităților de extracție sunt expuși unui risc redus de 17%, având o interacțiune cu publicul de 79%. Acești profesioniști se ocupă de coordonarea echipelor și monitorizarea mediilor de lucru adesea imprevizibile, factori care descurajează automatizarea completă.

Muncitorii de întreținere și reparații au un risc ceva mai ridicat, de 35%, și o interacțiune publică de 72%, însă natura fizică și variabilă a sarcinilor le conferă o rezistență față de sistemele automatizate.

Managerii generali și operaționali: roluri strategice cu o componentă umană solidă

Managerii generali și cei operaționali se află tot în rândul ocupațiilor mai puțin vulnerabile, cu un risc de automatizare de 36% și o interacțiune publică de 80%. Aceștia exercită leadership, iau decizii complexe și gestionează resurse multiple – responsabilități care depășesc capacitatea completă a sistemelor AI.

Supraveghetorii suportului administrativ și specialiștii în training

Supraveghetorii activităților administrative au 82% interacțiune cu publicul, dar un risc relativ ridicat de automatizare, 50%, reflectând faptul că unele procese pot fi digitalizate, iar altele necesită încă intervenția umană directă.

Specialiștii în instruire și dezvoltare se bucură de o expunere medie în fața publicului, 58%, și un risc de 29% de a fi automatizați, pentru că trebuie să adapteze programele de formare și să interacționeze cu angajații în mod personalizat.

Ce face ca unele meserii să fie mai rezistente?

Oamenii ocupă poziții care implică abilități dificil de înlocuit automat, precum empatia, intuiția, creativitatea și capacitatea decizională contextuală. Profesiile ce cer prezență fizică adaptabilă și interacțiune socială constantă pun probleme sistemelor AI, care operează cel mai eficient în sarcini repetitive și bine definite.

Perspective asupra viitorului muncii

Pe măsură ce inteligența artificială avansează, impactul asupra pieței muncii va fi variat. Pentru mulți profesioniști, abilitățile de comunicare, coordonare și intervenție umană irepetabilă vor reprezenta un avantaj cheie. Adaptabilitatea este cuvântul cheie pentru cei care doresc să rămână relevanți pe piața muncii în era AI.