România se apropie de un moment-cheie în gestionarea scumpirilor la carburanți, în condițiile în care Ministerul Finanțelor a finalizat două mecanisme fiscale menite să reducă presiunea asupra populației și companiilor. Ministrul Alexandru Nazare a anunțat că una dintre variante ar putea fi adoptată chiar în această săptămână, cel mai probabil joi sau vineri, după discuțiile finale din coaliția de guvernare.
Prima opțiune vizează un sistem flexibil de reducere a accizei, care ar urma să fie aplicat gradual, în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor de pe piața internă. Practic, atunci când carburanții se scumpesc accelerat, statul ar putea interveni automat pentru a tempera creșterea prin diminuarea taxării. A doua variantă luată în calcul este introducerea unei contribuții voluntare, un mecanism inspirat din modelul aplicat în 2022, prin care companiile din energie ar putea participa la efortul de stabilizare a pieței, în contextul profiturilor ridicate generate de volatilitatea actuală.
„Am pregătit toate variantele. Avem atât mecanismul de reducere a accizei, cât și contribuția voluntară. Decizia finală va fi luată în coaliție și în Guvern”, a explicat ministrul Finanțelor.
Deși în spațiul public a fost discutată și posibilitatea reducerii TVA pentru carburanți, autoritățile par reticente în a adopta această măsură. Motivul principal ține de riscurile juridice și financiare la nivel european.
Potrivit lui Alexandru Nazare, o astfel de decizie ar putea declanșa proceduri de infringement din partea Comisiei Europene, în condițiile în care România se află deja în procedură de deficit excesiv și este atent monitorizată de piețele financiare.
Ministrul a subliniat că orice măsură fiscală trebuie nu doar analizată, ci și asumată integral, inclusiv în ceea ce privește consecințele asupra bugetului și relației cu instituțiile europene.
„Nu suntem în situația altor țări. Avem cel mai mare deficit din Uniunea Europeană și trebuie să fim extrem de atenți la fiecare decizie”, a punctat oficialul.
În acest context, reducerea accizei pare să fie opțiunea cea mai sigură din punct de vedere juridic. Ministerul Finanțelor a identificat o marjă de ajustare între 5% și 15%, fără a încălca regulile europene. Această flexibilitate ar permite intervenții rapide în perioade de volatilitate, fără riscul unor sancțiuni externe. În plus, mecanismul ar putea fi calibrat în funcție de evoluțiile pieței, oferind o anumită predictibilitate pentru consumatori.
Cu toate acestea, impactul concret asupra prețurilor la pompă rămâne incert. Ministrul a evitat să ofere estimări, explicând că orice cifră ar fi prematură înainte de adoptarea unei decizii oficiale.
Pe lângă cele două scenarii principale, autoritățile analizează și introducerea unei contribuții de solidaritate aplicate profiturilor excepționale din sectorul energetic. Această măsură a mai fost utilizată în trecut și ar putea reveni în contextul actual, în care anumite companii beneficiază de câștiguri semnificative generate de creșterea prețurilor la energie.
„Este o contribuție de solidaritate, similară cu cea din 2022. Modul de aplicare poate fi discutat, dar instrumentul există”, a explicat Nazare.
Toate aceste măsuri sunt analizate într-un context bugetar extrem de sensibil. România se confruntă cu un deficit ridicat, iar orice intervenție fiscală trebuie atent calibrată pentru a nu destabiliza finanțele publice.
În același timp, Guvernul încearcă să găsească soluții pentru a sprijini populația și mediul de afaceri, fără a compromite obiectivele asumate la nivel european.
Ministrul Finanțelor a subliniat că veniturile suplimentare generate de creșterea prețurilor la energie nu au fost atât de mari pe cât s-ar crede, în principal din cauza mecanismelor de deducere a TVA utilizate de companii.
O parte din resursele bugetare a fost deja direcționată către scheme de sprijin, în special pentru transportatori. Ajutorul acordat în acest sector a fost majorat la 85 de bani pe litru și extins pe întreaga durată a anului, peste nivelul inițial prognozat.
Autoritățile susțin că toate veniturile suplimentare sunt redistribuite pentru a atenua impactul scumpirilor, însă subliniază că disciplina fiscală rămâne esențială.
În următoarele zile, Guvernul urmează să aleagă între cele două mecanisme principale sau să combine elemente din ambele, într-o formulă adaptată contextului economic actual.