Accizele împing alcoolul spre piața neagră. Aproape șapte milioane de sticle au dispărut din circuitul fiscalizat

Piața băuturilor spirtoase din România traversează o contracție semnificativă, pe fondul majorărilor succesive de accize. Asociația patronală Spirits România avertizează că, în anul 2025, cantitatea de alcool accizat a scăzut cu aproximativ 7% față de anul anterior, echivalentul a aproape șapte milioane de sticle standard de 700 ml, cu o concentrație de 40% alcool. Reprezentanții industriei susțin că această „dispariție” din piața fiscalizată indică o migrare accelerată a consumului către zona nefiscalizată, cu efecte directe asupra veniturilor bugetare și asupra siguranței consumatorilor.

Potrivit datelor transmise de patronat, impactul financiar al acestei scăderi este semnificativ. Estimările arată că bugetul de stat a încasat cu aproximativ 154 de milioane de lei mai puțin decât nivelul prognozat de industrie, în condițiile în care creșterea accizelor ar fi trebuit, teoretic, să aducă venituri suplimentare. Reprezentanții Spirits România pun această evoluție pe seama majorării accizei cu circa 15% în 2025, comparativ cu 2024, urmată de o nouă creștere de 10% aplicată de la 1 ianuarie 2026, conform Agerpres. Într-un interval de doar 13 luni, consumatorii ajung să plătească aproximativ 4,13 lei în plus sub formă de taxe pentru fiecare sticlă de băutură spirtoasă de 700 ml, ceea ce înseamnă o creștere cumulată de peste 26%.

Stocarea anticipată distorsionează temporar încasările la buget

Patronatul atrage atenția că unele creșteri ale încasărilor din accize, înregistrate în ultimele luni ale anului 2025, nu trebuie interpretate drept un succes al politicii fiscale. Acestea ar fi fost generate, în principal, de stocarea anticipată realizată de producători și distribuitori, care au încercat să își asigure marfă înainte de intrarea în vigoare a noii majorări de acciză. Această strategie are însă un efect de recul în perioada următoare.

Acesta este primul robot umanoid conectat la un satelit pe orbită

11:32

BNR anunță că se schimbă bancnotele românești după 25 de ani

11:24

Achizițiile din primul trimestru al anului 2026 sunt așteptate să scadă accentuat, ceea ce va conduce, implicit, la un nivel mai redus al accizelor colectate la buget. Industria avertizează că acest tip de fluctuație nu reflectă o creștere reală a consumului legal, ci doar o redistribuire temporară a vânzărilor în timp.

Reprezentanții patronatului consideră că majorarea constantă a taxelor riscă să afecteze stabilitatea pieței și să descurajeze activitatea companiilor care operează legal. În opinia lor, este necesar un echilibru între nevoia de venituri bugetare și menținerea unui cadru fiscal care să permită dezvoltarea sustenabilă a sectorului.

Lecțiile trecutului: creșteri de taxe, migrare către consumul ilicit

Spirits România amintește că situații similare au mai fost întâlnite în trecut. În anul 2013, o majorare de 34% a accizei a fost urmată, în 2014, de o scădere de aproximativ 20% a consumului taxat. În același timp, veniturile din accize au crescut cu doar 9%, mult sub așteptările inițiale.

Mai mult, deși consumul total de băuturi spirtoase a rămas relativ stabil, consumul nefiscalizat a înregistrat o creștere de circa 10%, semn că o parte semnificativă a cererii s-a mutat către piața ilicită. Industria interpretează aceste date drept un indicator clar al faptului că presiunea fiscală excesivă nu reduce neapărat consumul, ci schimbă canalele prin care acesta este satisfăcut.

Aceeași tendință pare să se repete și în prezent, într-un context economic marcat de inflație, scăderea puterii de cumpărare și sensibilitate crescută la prețuri din partea consumatorilor.

Piața neagră, între pierderi bugetare și riscuri pentru sănătate

Un studiu realizat de compania de consultanță Roland Berger și publicat în octombrie 2025 indică faptul că între 30% și 40% din consumul de băuturi spirtoase din România este, în prezent, nefiscalizat. Acest segment include producția ilicită, contrabanda și produsele contrafăcute.

Impactul economic este considerabil. Pierderile anuale sunt estimate între 45 și 65 de milioane de euro, sume care nu ajung la bugetul public și care afectează concurența loială din piață. Pe lângă dimensiunea financiară, există și un risc major pentru sănătatea publică, având în vedere că produsele din circuitul ilegal nu respectă standardele de siguranță și pot conține substanțe periculoase.

Reprezentanții industriei subliniază că accentuarea diferenței de preț dintre produsele fiscalizate și cele din piața neagră stimulează această migrare, mai ales în zonele cu venituri reduse sau cu acces facil la canale informale de distribuție.

Dezechilibrele din sistemul de taxare al băuturilor alcoolice

În prezent, accizele și TVA-ul reprezintă aproximativ 60% din prețul final al unei sticle de băutură spirtoasă. Deși toate băuturile alcoolice conțin același ingredient activ, etanolul, nivelul de taxare diferă semnificativ între categorii.

Conform datelor prezentate de Spirits România, consumatorii plătesc de aproape patru ori mai multă acciză pentru o unitate standard de alcool din băuturile spirtoase decât pentru bere și de până la 64 de ori mai mult decât pentru vin. Această disproporție este considerată de industrie drept o distorsiune fiscală, în condițiile în care efectul alcoolului asupra organismului este similar, indiferent de tipul de băutură.

Patronatul susține că actualul sistem favorizează anumite segmente și penalizează excesiv altele, fără a exista o corelare clară cu obiectivele de sănătate publică sau cu principiile echității fiscale.

Propuneri de reformă și perspective pentru perioada următoare

În acest context, Spirits România a transmis autorităților o propunere de reformă a modului de calcul al accizelor pentru băuturile alcoolice. Inițiativa vizează reducerea decalajelor dintre diferitele categorii de produse, corelarea nivelului de taxare cu cantitatea efectivă de alcool pur și introducerea unui mecanism predictibil de ajustare, bazat pe indicele mediu al prețurilor de consum.

Reprezentanții asociației consideră că o astfel de abordare ar putea contribui la stabilizarea pieței, la reducerea atractivității pieței negre și la creșterea gradului de conformare fiscală. În același timp, mediul de afaceri ar beneficia de un cadru mai previzibil, care să permită planificarea investițiilor și menținerea competitivității.

Spirits România, organizație înființată în 2013, are ca obiectiv promovarea unui cadru fiscal și legislativ funcțional pentru industria băuturilor spirtoase, precum și derularea de programe de educare a consumatorilor privind consumul responsabil de alcool. În viziunea patronatului, dialogul cu autoritățile este esențial pentru identificarea unor soluții care să echilibreze nevoile bugetare cu realitățile economice și sociale ale pieței.