Acordul UE–Mercosur. Ministrul Agriculturii refuză semnarea și invocă riscuri majore pentru fermieri

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, a solicitat la Bruxelles garanții suplimentare pentru fermierii români în contextul negocierilor privind Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur și a refuzat să semneze Memorandumul înaintat de Ministerul Economiei pe această temă.

Garanții suplimentare pentru fermierii români

Poziția oficialului român cu privire la Acordul UE-Mercosur a fost exprimată public, vineri, printr-o postare pe Facebook și a fost confirmată în cadrul reuniunii miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, desfășurată pe parcursul a două zile.

„Am cerut la Bruxelles garanții suplimentare pentru fermierii noștri și menținerea unei politici agricole comune echitabile, care să ofere un sprijin real fermelor și satelor românești! Sunt alături de fermierii români și nu am semnat Memorandumul înaintat de Ministerul Economiei cu privire la Acordul UE-Mercosur”, a transmis ministrul Florin Barbu.

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni

13:25

Reuniunea de la Bruxelles a avut ca temă centrală viitorul Politicii Agricole Comune (PAC), dar și impactul potențial al Acordului UE–Mercosur asupra agriculturii europene, într-un moment în care tensiunile dintre interesele comerciale și protejarea producătorilor agricoli sunt tot mai vizibile la nivelul Uniunii.

Standardele europene, linia roșie invocată de România

Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la discuțiile de la Bruxelles au participat comisari europeni cu portofolii cheie: Christophe Hansen, comisarul pentru agricultură și alimentație, Maroš Šefčovič, comisarul pentru comerț și securitate economică, și Olivér Várhelyi, comisarul pentru sănătate și bunăstarea animalelor.

În acest context, Florin Barbu a reiterat poziția României privind necesitatea respectării unor standarde echivalente între produsele agroalimentare importate din state terțe și cele produse în Uniunea Europeană.

„Am transmis și comisarilor europeni că este obligatoriu ca acest Acord să garanteze că importurile din state terțe respectă standardele echivalente celor aplicabile fermierilor din UE, inclusiv în domeniul siguranței alimentare, protecției mediului, utilizării pesticidelor sau bunăstării animalelor”, a precizat ministrul.

Oficialul român a subliniat că responsabilitatea verificării acestor standarde revine fiecărui stat membru, prin mecanisme clare de control. „Este datoria noastră să ne asigurăm că produsele care intră pe piața europeană respectă standardele fitosanitare și sanitar-veterinare, prin testarea acestora în laboratoarele fiecărui stat membru”, a mai arătat Barbu.

Cereri ferme privind suspendarea acordului în caz de dezechilibre

Pe lângă condițiile legate de standarde, România a cerut introducerea unor mecanisme de protecție automată pentru piața agricolă europeană. Ministrul Agriculturii a solicitat ca Acordul UE–Mercosur să poată fi suspendat în situația în care importurile realizate în condiții preferențiale depășesc cu 5% media ultimilor trei ani sau dacă prețurile interne sunt afectate cu mai mult de 5% față de aceeași medie de referință.

În viziunea Bucureștiului, aceste mecanisme ar trebui să permită fiecărui stat membru să aibă control direct asupra operatorilor economici implicați în schimburile comerciale agroalimentare. „Fiecare stat membru trebuie să aibă posibilitatea să licențieze operatorii economici care realizează operațiunile de import-export de produse agroalimentare”, a transmis ministrul Agriculturii.

Poziție constantă privind viitoarea Politică Agricolă Comună

În cadrul aceleiași reuniuni, Florin Barbu a reafirmat opoziția României față de ideea integrării Politicii Agricole Comune într-un Plan Unic sau într-un Fond Comun european. Potrivit ministrului, PAC trebuie să rămână o politică distinctă, structurată pe doi piloni, care să susțină atât veniturile fermierilor, cât și investițiile necesare modernizării agriculturii.

„PAC trebuie să rămână o politică distinctă, structurată pe doi piloni, capabilă să susțină veniturile fermierilor și investițiile necesare unei agriculturi durabile și competitive”, a explicat oficialul român.

De asemenea, Barbu a cerut menținerea caracterului voluntar al plafonării și degresivității plăților, păstrarea regulii N+3, simplificarea indicatorilor de performanță și eliminarea condiționalității sociale, elemente care, în opinia sa, creează presiuni suplimentare asupra fermierilor.

Nemulțumiri legate de bugetul PAC și cadrul financiar post-2027

Un alt punct sensibil abordat de ministrul Agriculturii a fost modul în care Comisia Europeană comunică bugetul viitoarei Politici Agricole Comune. Florin Barbu a cerut ca sumele alocate să fie prezentate într-un document oficial, cu valoare juridică, și nu prin comunicări informale.

„Am solicitat Comisiei Europene ca bugetul pe noua PAC să fie publicat într-un document oficial, nu prin scrisori și fițuici, care nu au nicio valoare din punct de vedere juridic”, a afirmat ministrul.

Totodată, acesta a cerut retragerea documentului publicat în luna iunie privind Cadrul Financiar Multianual post-2027 și publicarea unui nou document care să conțină sumele clare alocate fiecărui stat membru.

CBAM și îngrășămintele, un alt punct de conflict

În discuțiile de la Bruxelles a fost abordat și Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM). România a solicitat excluderea îngrășămintelor de la aplicarea acestui mecanism sau, cel puțin, amânarea implementării lui pentru acest sector.

„Referitor la CBAM, am solicitat excluderea îngrășămintelor de la aplicare sau amânarea aplicării mecanismului pentru acest sector, până la operaționalizarea sistemelor de referință și achiziție, având în vedere rolul lor esențial în asigurarea producției și securității alimentare”, a declarat Florin Barbu.

Acordul UE–Mercosur, aproape de aprobare, în ciuda opoziției

După mai bine de 25 de ani de negocieri, Uniunea Europeană se află în pragul încheierii unuia dintre cele mai ample acorduri comerciale din istorie, care ar crea o zonă de liber schimb de peste 700 de milioane de consumatori, între UE și statele Mercosur: Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay.

Ambasadorii statelor membre UE au convenit provizoriu asupra acordului, urmând ca guvernele să confirme în scris voturile. Chiar dacă este aprobat la nivelul Consiliului, acordul va trebui ratificat de Parlamentul European înainte de a intra în vigoare.

Franța rămâne unul dintre cei mai vocali opozanți ai acordului. Președintele Emmanuel Macron a invocat o „respingere unanimă” din partea clasei politice franceze, însă, în pofida acestei poziții, Uniunea Europeană se pregătește să avanseze cu procedura de aprobare.

Acuzații de „lovitură la suveranitatea alimentară”

În România, poziția ministrului Agriculturii a fost urmată de reacții politice dure. Deputatul AUR Călin Matieș a susținut că semnarea acordului ar reprezenta „o lovitură directă la adresa suveranității alimentare a României”.

„Semnarea acordului MERCOSUR este o lovitură directă la adresa suveranității alimentare a României. Cine votează pentru acest acord votează împotriva fermierilor români, împotriva satului românesc și împotriva dreptului nostru de a ne hrăni din propria muncă”, a declarat parlamentarul.

AUR acuză deschiderea pieței europene pentru importuri masive din America de Sud, în condiții de concurență neloială, și avertizează asupra riscului prăbușirii prețurilor pentru producătorii locali, în special pentru exploatațiile mici și mijlocii.