Ai aplicat pe Linkedin fără răspuns? Află de ce miile de job-uri anunțate pe rețelele adresate pieței muncii nu se ocupă niciodată

O nouă tendință, la nivel global, tensionează și mai mult o piață a muncii deja bulversată de multe forțe care o modelează. Companiile scot la concurs mai puține posturi și durează mai mult până când acestea sunt ocupate, ceea ce îi frustrează pe toți cei care răscolesc rețelele specializate în căutarea unui nou loc de muncă. Motivele pentru care foarte mulți nu găsesc ce caută, în ciuda aparentei abundențe a ofertei, sunt multiple, de la incertitudinea economică – care îi obligă pe angajatori la prudență, la postările fantomă – pe care multe companii le țin active pentru a demonstra că sunt stabile financiar și în plină creștere. Unele companii amână angajările, în timp ce altele postează roluri doar pentru a menține un flux de candidați, se arată într-o analiză Business Insider. 

Perioada de căutare poate fi extremă. Patru ani, 1.000 de aplicații și nenumărate interviuri, raportează mulți dintre cei incluși de publicația citată în această analiză. Pe măsură ce căutarea unui loc de muncă se prelungește, americanii intervievați de Business Insider încep să se întrebe dacă firmele care publică anunțuri chiar intenționează să angajeze.

De ce nu se ocupă unele posturi

Business Insider citează poveștile a peste 750 de candidați aflați în dificultate, cu vârste cuprinse între 18 și 76 de ani. Mulți și-au exprimat frustrarea în legătură cu rolurile deschise care par să nu se ocupe niciodată, fie pentru că anunțul a rămas activ luni întregi, fie pentru că firma nu a mai revenit cu un răspuns după aplicație sau interviu.

Criza economică din China se adâncește: șomajul crește

22:05

Extremiștii de stânga și dreapta au același tipar cerebral. Studiul american care demontează miturile

21:14

„Sunt firme pe LinkedIn care anunță același post de aproape un an”, spunea anterior Felipe Martins pentru BI, înainte ca lunga sa căutare de 15 luni să se încheie. „Am aplicat la aceste posturi de cel puțin șase ori”.

Frustrarea lui Martins reflectă un fenomen obișnuit în ultimii ani: posturile vacante sunt ocupate tot mai greu, dacă sunt ocupate vreodată. Acesta este un efect al încetinirii procesului de angajare în Statele Unite și un motiv pentru care americanii găsesc tot mai greu un loc de muncă, chiar dacă rata șomajului rămâne scăzută, explică Stephanie Hao, economist senior la Revelio Labs, o companie de analiză a pieței muncii.

Posturile sunt mai puține și rămân deschise mai mult timp

În octombrie 2019, aproximativ 91% dintre anunțurile cu privire la locuri de muncă postate de companiile din indicele bursier Russell 3000 (care monitorizează cele mai mari 3.000 de firme publice din SUA) erau ocupate în decurs de șase luni, conform datelor Revelio Labs obținute de BI. Raportat la postările din octombrie 2024, mai puțin de jumătate au fost ocupate în aceeași perioadă de timp.

Totodată, numărul total de posturi vacante anunțate de aceste companii a scăzut, de la peste 950.000 în 2022, la aproximativ 650.000 în martie 2025.

„Companiile pot lăsa anunțurile active chiar și atunci când nu intenționează să angajeze efectiv, mai ales în contexte economice incerte”, a declarat Hao.

Ce sunt postările „fantomă”

Mulți candidați vorbesc despre postările fantomă, respectiv anunțuri de angajare care nu corespund unor poziții reale sau pentru care procesul de recrutare este inexistent. Acesta ar fi, spun ei, unul dintre motivele centrale pentru care perioadele de căutari ale unui loc de muncă se pot lungi îngrijorător de mult. Totuși, Hao face o distincție importantă:

„Există o diferență între companiile care postează cu intenția de a angaja, dar ulterior renunță din cauza lipsei de candidați potriviți sau a incertitudinilor economice și companiile care nu au avut niciodată intenția reală de a angaja”.

Ea mai spune că unele firme publică aceste anunțuri fie pentru a da impresia că firma se află în plină creștere, fie pentru a menține un flux de candidați disponibil pentru viitor sau pentru a le da speranțe angajaților actuali, suprasolicitați, că se va face în curând o nouă angajare.

În unele cazuri, companiile sunt ezitante să se angajeze într-un plan ferm de recrutare, dar vor să fie pregătite „în caz că” decid să meargă mai departe. Prin urmare, pur și simplu postează preventiv.

„Chiar dacă nu angajează activ, vor să aibă un rezervor de talente pentru viitor sau își pot reconsidera prioritățile dacă apare un candidat deosebit de potrivit”, adaugă Hao.

Frustrarea candidaților e reală

Indiferent de motivația companiilor, rezultatul este același: candidații rămân în așteptare, în incertitudine și frustrare.

Pe termen scurt, viitorul angajărilor este greu de anticipat. Condițiile economice nu se schimbă semnificativ, așa că multe dintre posturile afișate ar putea rămâne în continuare neocupate.

„Companiile nu știu cum va arăta contextul angajrilor în viitor. Așa că le avantajează să aibă mereu o bază de candidați, cărora să le poată da telefonul, dacă se hotărăsc să angajeze”, a concluzionat Hao.