Alertă, producători de PET. După ,,succesul tehnologic” din 2024, legarea capacului de sticlă, UE mai vine cu o noutate. Potențial toxică ?

După marea realizare a anului 2024, ,,succesul tehnologic” de legare a capacului de sticla de plastic, Uniunea Europeană mai vine cu o noutate, care va aduce probleme serioase și constrângeri suplimentare, producătorilor de PET-uri din România, dar și îmbutelitorilor, dependenți în mare parte de importurile din China.

Specialiștii spun că plasticul reciclat nu este toxic, dacă este folosit în îmbutelierea lichidelor sau ambalarea alimentelor, însă instituțiile specializate au descoperit efecte nocive ale plasticului asupra apei îmbuteliate.

Apa potabilă îmbuteliată îşi schimbă compoziţia în timp. Vor fi necesare și mai multe verificări ale apei îmbuteliate în PET din plastic reciclat, a cărui calitate scade sub parametri acceptați.

Elveția ar putea crea un registru public al bancherilor care încalcă regulile, propune șeful Julius Baer

17:51

Un turist a vizitat fiecare țară din Africa și a numit trei care merită cu siguranță vizitate

16:03

De la 1 ianuarie acest an, a intrat în vigoare, și se aplică o directivă mai veche a Uniunii Europene, care obligă producătorii de PET-uri, ca recipientele din plastic pe care le fabrică să conțină cel puțin 25% plastic reciclat.

După introducerea obligației capacului care nu se desprinde, atașat de sticla de plastic, un regulament comunitar urmărește să reducă și mai mult impactul asupra mediului.

Măsura din 2024, privind sticlele de plastic au capace care nu se desprind, fiind atașate cu fir, de gâtul sticlei, a fost luată de UE, pentru a evita dispersarea accidental a capacelor în mediu.

Acum urmează o altă noutate, pentru producătorii de PET-uri, dar aceasta nu este o modificare structurală, ci o schimbare în compoziția materialului.

Directiva  UE 2019/904 a Parlamentului European și a Consiliului, adoptată la 5 iunie 2019, prevede că, din ianuarie 2025, sticlele de plastic trebuie să conțină cel puțin 25% plastic reciclat .

Sticlele de plastic de acum înainte vor trebui să conțină cel puțin 25% plastic reciclat. Acest lucru este prevăzut de  „Directiva Sup” , adoptată de  Parlamentul European  la 5 iunie 2019 și care a intrat în vigoare la 3 iulie 2021.

În special, articolul 6, paragraful 5 din  directivă  stabilește că sticlele de polietilen tereftalat (PET) trebuie conțin cel puțin 25  %  plastic reciclat, calculat ca medie pentru toate sticlele PET introduse pe piață pe teritoriul statului membru.

Acest procent va crește la 30% începând din 2030.

Până în 2029, Uniunea Europeană își propune să colecteze nouăzeci la sută din sticlele de plastic de unică folosință pentru reciclare.

Pentru a atinge acest obiectiv, relatează „Leggo”, a fost stabilit un obiectiv intermediar de colectare de 77 la sută pentru reciclare până în 2025. Procentul de plastic reciclat în sticle va trebui să crească la treizeci la sută până în 2030.

Ce se întâmplă concret ?

După introducerea obligației de a menține capacul atașat pentru a preveni dispersarea în mediu a dopurilor, acest regulament se concentrează acum pe lanțul de producție, afectând atât mărcile mari de producători, cât și pe cele mici.

Pentru cetățeni, schimbarea ar trebui să fie aproape imperceptibilă, însă nu vorbește nimeni despre gradul de toxicitate al lichidelor îmbuteliate în sticle sau alti recipenți de plastic, de fabricanții de băuturi aloolice sau nealcoolice.

Sticlele noi pot avea de fapt un ton ușor gălbui sau în orice caz o culoare puțin mai închisă decât cele actuale, din cauza plasticului reciclat folosit.

Cu toate acestea, persoanele din interiorul industriei asigură că nu va exista nicio scădere a calității. În diferite țări nordice utilizarea procentelor obligatorii de plastic reciclat în sticle este în vigoare de mai mult timp.

Unele companii din  Norvegia, de exemplu, folosesc 80% plastic reciclat. Dar nu pentru îmbutelierea de lichide alimentare.

X X X

În România, Legea 458/2000 privind calitatea apei potabile prevede în cuprins: „Autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, decide efectuarea unei monitorizări suplimentare cu trei zile înainte de expirarea termenului de valabilitate şi ori de câte ori există dovezi care atestă prezenţa în apă a unor substanţe sau microorganisme care au fost sau nu au fost stabilite ca parametrii în conformitate cu anexa nr. 1 şi care pot constitui un pericol potenţial pentru sănătatea umană”.

,,În ultima perioadă, în apa potabilă îmbuteliată au fost depistate şi microorganisme cu depăşiri ale valorilor legale admise de 15 ori mai mari decât valoarea limită. Din această cauză considerăm că legislaţia în domeniu trebuie modificată pentru a preîntâmpina astfel de situaţii”, au argumentat iniţiatorii legii.

În urma unor controale, au fost găsite în apa îmbuteliată aflată pe raftul unor magazine niveluri depăşite ale conţinutului de bacterii sau de substanţe nocive.

Având în vedere că apa îmbuteliată îşi schimbă compoziţia în timp în defavoarea consumatorului, legea prevede că trebuie făcute teste ale apelor îmbuteliate nu numai la izvor şi după 12 ore de la îmbuteliere, cum se face acum, ci şi cu trei zile înainte de expirare a termenului de valabilitate. Aceste standarde trebuie trecute astfel pe etichete, iar instituţia abilitată să verifice cauzele modificării compoziţiei apei, precum şi condiţiile de depozitare.

În România, cele mai vândute cinci branduri de ape minerale au 80 la sută din piaţa de 3,2 miliarde de lei. Mărcile Borsec, AQUA Carpatica, Izvorul Alb, Bucovina şi Dorna au avut vânzări de aproape 2,5 miliarde lei.

Lista Patronatului Apelor Minerale Naturale din România include Romaqua Group SA Borsec, Coca Cola HBC Romania, Maspex Romania SRL, Ape minerale Boholt SRL,
Apemin Zizin SA, Wega Invest SRL, Aramin, Nova Oas SRL, Naturalaqua Group SRL, Orvell SRL, Prodal 94 SRL.