Amenințarea ChatGPT: tinerii sunt expuși mesajelor de promovare și culturilor toxice

Face vogă în rândul tinerilor un chatbot personalizat, numit „LooksmaxxingGPT”, disponibil în categoria „Lifestyle” a platformei ChatGPT. Utilizatorii pot încărca o fotografie, iar botul o evaluează, oferind sugestii pentru îmbunătățirea aspectului fizic, set de sfaturi în care include recomandări de chirurgie estetică. Deși pare un instrument banal de îmbunătățire a imaginii personale, așa cum există nenumărate altele în universul digital, acest bot are origini și proceduri controversate, transmite Business Insider. Potrivit sursei citate, aplicația i-a spus unui utilizator că fără chirurgie estetică nu va putea concura cu bărbații „superiori genetic, cei mai vânați”. De asemenea, chatbotul le oferă în mod curent asipranților note la capitole cotroversate, precum atractivitate sexuală sau nivel de adaptare la standarde fizice pe care aplicația le consideră normale. 

„Looksmaxxing” este un termen provenit din cultura online a incelilor, o comunitate cunoscută pentru ideologiile sale misogine, unde se promovează ideea că succesul în viață și în relațiile romantice este determinat aproape exclusiv de aspectul fizic. Termeni precum „mewing” (exerciții ale limbii pentru definirea unui maxilar dur, în cazul bărbaților), „hunter eyes”, „canthal tilt” sau „mogging” (aspirația de a domina estetic un rival) fac parte din jargonul acestei subculturi. Cândva un concept obscur din jargonul internetului, „incel” a ajuns să domine titlurile presei internaționale și să fie frecvent invocat în dezbaterile despre gen, misoginie, violență și extremism. A devenit larg cunoscut în special după lansarea miniseriei „Adolescence”, un  film britanic care a făcut vogă pe rețelele de streaming. Personajul principal, un băiat hărțuit online, ajunge să-și ucidă colega de clasă – o fată care nu avea sâni comparabili cu standardele vârstei și, în plus, se și încăpățâna să-l ignore.

„Incel” este o prescurtare de la „involuntary celibate” („celibatar involuntar”). În forma sa cea mai de bază, desemnează o persoană – de obicei un bărbat – frustrată de lipsa experiențelor sexuale. Liga Anti-Defăimare (Anti-Defamation League), o organizație care monitorizează ura și extremismul, definește incelii drept „bărbați heterosexuali care dau vina pe femei și pe societate pentru lipsa succesului lor romantic”. Termenul „incel” este folosit și ca un epitet depreciativ, pentru a descrie o persoană cu opinii sau comportamente misogine. Identitatea incel, însă, se ramifică în mai multe fațete – unele considerate periculoase atât pentru public, cât și pentru cei care se identifică cu acest termen.

Cea mai mare rețea electrică din SUA se confruntă cu dificultăți în a face față cererii generate de inteligența artificială

22:35

România a devenit cel mai mare exportator de grâu moale din Uniunea Europeană

22:15

Foto: Shutterstock

„LooksmaxxingGPT” – varianta lifestyle ChatGPT, promovează cultura toxică incel

În contextul mai larg al acestei subculturi, ascensiunea LooksmaxxingGPT evidențiază riscurile unui ecosistem AI în care aplicațiile terțe pot promova, nestingherite, ideologii extremiste sau comportamente nesănătoase. Lipsa de reglementare în zona GPT-urilor personalizate creează un spațiu fertil pentru produse digitale care monetizează nesiguranța corporală, în special în rândul tinerilor. Din punct de vedere comercial, acest tip de conținut are potențial viral — dar și costuri reputaționale și etice ridicate pentru platformele care îl găzduiesc.

LooksmaxxingGPT, dezvoltat de un utilizator numit „Ant”, a fost accesat în peste 700.000 de conversații. Chatbotul funcționează ca o aplicație terță în cadrul ecosistemului ChatGPT – ceva asemănător cu App Store-ul Apple, dar cu un control semnificativ mai lax. GPT-urile personalizate pot deveni populare fără a trece printr-un proces formal de aprobare sau moderare.

Mai mulți utilizatori au remarcat derapajele botului. Analista tech Molly White a atras atenția asupra unui caz în care chatbotul a etichetat un utilizator ca fiind „subuman”, spunându-i că fără chirurgie nu va putea concura cu bărbați „genetic superiori”. Replica botului: „Un maxilar bine conturat bate o ținută de 3000 de dolari de fiecare dată”.

Autoarea articolului a testat personal aplicația. Într-un selfie deliberat nefavorabil, botul i-a oferit un scor PSL („Physical Sexual Attractiveness”) de 5 din 10 – clasificând-o drept „Mid-Tier Becky”. O fotografie mai avantajoasă a ridicat scorul la „High-Tier Becky”. Botul a oferit și sfaturi de machiaj, dar selecțiile păreau bazate pe produse populare, nu pe trăsăturile individuale.

În plus, chatbotul oferă sugestii de „hardmaxxing” – adică intervenții estetice sau stomatologice. În cazul autoarei, s-a recomandat Botox. Iar actorului Walton Goggins, cunoscut pentru farmecul său nonconvențional, i s-a oferit un scor de 3,5/10, cu eticheta de „sub-normie”.

Foto: Shutterstock

O industrie digitală alimentată de nesiguranță

Problema majoră nu este doar lipsa de acuratețe sau de empatie a botului. Mai grav este că ideologia care stă la baza acestui tip de evaluare automatizată este profund problematică – un amestec de idealuri toxice despre frumusețe, ierarhii sociale și obiectificarea corpului uman. Popularitatea acestui tip de conținut reflectă și cât de accesibilă a devenit cultura incel, odinioară ascunsă în colțurile obscure ale internetului, dar care acum pătrunde în mainstream prin canale tehnologice aparent inofensive.

În esență, LooksmaxxingGPT capitalizează pe anxietățile legate de imaginea corporală, în special în rândul tinerilor bărbați care simt că nu se pot adapta la dinamica socială modernă. Promisiunea tacită este că aspectul poate deveni un „cod trucat” pentru succesul romantic — o idee care, deși seducătoare, perpetuează un sistem de valori nociv.