Ministerul Finanțelor introduce semnătura electronică obligatorie pentru gestionarea banilor publici

Ministerul Finanțelor face un pas decisiv în direcția digitalizării administrației publice, prin introducerea semnăturii electronice ca instrument obligatoriu în controlul financiar preventiv. Un proiect de ordin de ministru, publicat în dezbatere publică, schimbă fundamental modul în care sunt aprobate și verificate documentele care implică fonduri sau patrimoniu public.

Măsura vizează toate instituțiile publice și are un impact direct asupra plăților realizate de stat, de la subvențiile pentru fermieri și ajutoarele de stat, până la transferurile către firme, organizații sau alte entități beneficiare. Practic, fluxurile financiare publice vor fi gestionate integral online, fără semnături olografe sau ștampile aplicate fizic, conform puterea.ro.

Controlul financiar preventiv trece complet în mediul digital

Până în prezent, documentele care angajau cheltuieli publice trebuiau semnate și ștampilate manual de persoanele autorizate, într-un proces birocratic, consumator de timp și vulnerabil la erori sau întârzieri. Prin noile reglementări, Ministerul Finanțelor redefinește acest mecanism, introducând semnătura electronică avansată sau calificată ca standard oficial.

Țările UE reconfigurează conceptul „Made in Europe” în jurul produselor, nu al țărilor

16:58

Canicula pune presiune pe economia Europei și schimbă comportamentul de consum

15:47

Conform proiectului, semnătura electronică va avea aceeași valoare juridică precum semnătura tradițională și va încorpora toate elementele obligatorii ale ștampilei clasice. Aceasta va conține denumirea instituției publice, mențiunea „vizat pentru control financiar preventiv”, numărul de identificare al persoanei care acordă viza și data exactă a semnării.

Astfel, fiecare document supus controlului financiar preventiv va putea fi verificat și urmărit într-un circuit digital complet, de la inițiere și aprobare, până la arhivare.

Traseu electronic complet pentru plățile statului

Una dintre principalele mize ale acestui proiect este eliminarea circuitelor paralele de documente, pe hârtie și în format electronic. Prin obligativitatea semnăturii electronice, Ministerul Finanțelor urmărește crearea unui flux unic, digital, care să reducă riscul de pierdere a documentelor, de manipulare sau de întârzieri artificiale în efectuarea plăților.

În acest nou sistem, documentele nu mai trebuie tipărite, semnate manual, scanate și retransmise. Avizarea și aprobarea se fac direct în platformele electronice ale instituțiilor, iar arhivarea este realizată exclusiv în format digital, cu respectarea cerințelor legale privind securitatea și integritatea datelor.

Mai multă transparență și acces facil la informații

Digitalizarea controlului financiar preventiv are și un efect direct asupra transparenței utilizării banilor publici. Toate documentele vizate vor fi arhivate electronic, ceea ce permite un acces mult mai rapid pentru instituțiile de control, precum Curtea de Conturi sau alte structuri de audit.

În perspectivă, acest sistem facilitează și verificarea ulterioară a plăților, inclusiv în cadrul controalelor tematice sau al investigațiilor privind utilizarea fondurilor publice. Ministerul Finanțelor susține că, prin digitalizare, se creează premisele unui control mai eficient și mai predictibil, atât pentru autorități, cât și pentru beneficiarii fondurilor.

Baza legală și alinierea la standardele europene

Implementarea semnăturii electronice în controlul financiar preventiv este susținută de Legea nr. 214/2024, care reglementează semnătura electronică și serviciile de încredere. Actul normativ asigură cadrul juridic necesar pentru utilizarea documentelor digitale în administrația publică, în conformitate cu standardele europene.

Această lege consacră principiul echivalenței juridice dintre documentele electronice și cele pe suport hârtie, garantând că tranzacțiile realizate digital au aceeași validitate și forță probantă. În acest context, proiectul Ministerului Finanțelor vine ca o aplicare concretă a legislației deja adoptate.

Cum va fi aplicat noul sistem în instituțiile publice

Responsabilitatea implementării revine conducătorilor entităților publice, care vor trebui să stabilească proceduri interne clare pentru utilizarea documentelor digitale. Aceștia vor decide ce tipuri de operațiuni sunt supuse controlului financiar preventiv electronic și modul concret de aplicare a noilor reguli.

Proiectul introduce și două categorii noi de operațiuni care vor intra explicit sub incidența acestui control digitalizat. Este vorba despre ordonanțarea de plată pentru ajutoarele de stat și schemele de minimis, precum și despre subvențiile, transferurile și alte plăți către operatori economici sau alți beneficiari legali.

Prin această extindere, Ministerul Finanțelor urmărește să acopere zonele cu impact financiar major, unde riscurile și volumele de plăți sunt semnificative.