Premierul ceh este acuzat că nu a rupt complet legăturile cu imperiul său agricol

Un document juridic apărut recent în spațiul public readuce în prim-plan temerile legate de un posibil conflict de interese în jurul premierului ceh Andrej Babiš, la doar câteva luni după ce acesta a promis public că va rupe complet legăturile cu imperiul său agricol, Agrofert. Dezvăluirile provoacă reacții atât la Praga, cât și la Bruxelles, unde rolul său în negocierile bugetare ale Uniunii Europene amplifică miza politică.

La preluarea mandatului de prim-ministru, în decembrie, Babiš a declarat că se retrage definitiv din afacerile sale, pentru a elimina orice suspiciune de incompatibilitate între funcția publică și interesele private. Angajamentul a venit după presiuni explicite din partea președintelui ceh Petr Pavel, care i-a cerut să clarifice situația înainte de aprobarea guvernului. Premierul a susținut atunci că acțiunile Agrofert nu îi vor mai reveni niciodată și că acestea vor ajunge la copiii săi doar după moartea sa.

Structura de trust, pusă sub semnul întrebării

Promisiunile de „ruptură totală” sunt acum contestate de un document de 18 pagini, datat 17 decembrie, care descrie noua relație juridică dintre Babiš și compania pe care a fondat-o. Documentul, dezvăluit inițial de publicația cehă Seznam Zprávy și consultat ulterior de Politico, conturează o structură de trust care îl exclude pe Babiš din deciziile zilnice doar pe durata exercitării funcției publice.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Textul precizează că mecanismul este conceput pentru a asigura „administrarea independentă în perioada în care [fondatorul trustului] deține funcția de membru al Guvernului”. După încetarea mandatului, fie prin plecarea din funcție, fie prin deces, compania ar urma să intre automat sub „administrare familială”. Această formulare a alimentat criticile opoziției, care susține că documentul demonstrează existența unui interes personal și familial continuu. Parlamentarii susțin că, deși premierul nu ar participa formal la management, structura păstrează un stimulent clar pentru protejarea valorii economice a grupului.

Un istoric sensibil al subvențiilor europene

Contextul este amplificat de istoricul controversat al relației dintre Agrofert și fondurile publice. În timpul mandatului anterior al lui Andrej Babiš, auditori ai Uniunii Europene și ai statului ceh au concluzionat că grupul ar fi beneficiat necuvenit de cel puțin 208 milioane de euro sub formă de subvenții agricole europene și naționale. Constatările au dus la suspendarea unor plăți și la solicitări de rambursare.

În prezent, miza este și mai mare, întrucât Babiš participă, ca prim-ministru, la negocierile privind următorul buget multianual al UE, inclusiv capitolele dedicate agriculturii, de care Agrofert a beneficiat în trecut. La nivel european, situația este urmărită cu atenție, iar Comisia Europeană a reiterat regula potrivit căreia „orice persoană implicată în execuția bugetului nu va întreprinde nicio acțiune care ar putea aduce propriile interese în conflict cu cele ale Uniunii”.

Reacții dure din opoziție și din Parlamentul European

Documentul divulgat a devenit rapid muniție politică pentru opoziția de la Praga. Lidera grupului parlamentar al Partidului Piraților, Olga Richterová, a declarat în plen că situația arată continuitatea unor practici vechi. „Vestea despre conflictul de interese nerezolvat al lui Andrej Babiš este, de fapt, doar cireașa de pe tort. Devine clar că nu poți învăța un câine bătrân trucuri noi”, a afirmat ea, adăugând că „vechile practici folosite când Agrofert era parcat anterior în fonduri fiduciare par să fie aplicate din nou”.

Critici au venit și de la Bruxelles. Danuše Nerudová, eurodeputată din partea partidului Primari și Independenți, a declarat pentru POLITICO că acordul nu elimină motivația personală. „Companiile sale au beneficiat în mod necorespunzător de subvențiile agricole ale UE în trecut. Acest stimulent nu dispare pur și simplu pentru că structura este redenumită”, a spus ea.

Apărarea premierului și sprijinul partidului ANO

Andrej Babiš nu a negat autenticitatea documentului și nici referirea acestuia la o administrare familială ulterioară, dar a respins acuzațiile de conflict de interese. „Am făcut mult mai mult decât îmi cerea legea. Acțiunile companiei pe care am construit-o timp de aproape 30 de ani nu-mi vor fi niciodată returnate”, a declarat el pentru Deník N.

Premierul a reiterat că nu va beneficia de Agrofert pe durata vieții sale și că structura este conformă atât legislației cehe, cât și celei europene. El a calificat criticile drept un „festival al ipocriziei” și „teatru politic”, susținând că Agrofert nu va primi subvenții până la intrarea în vigoare a trustului.

Parlamentarii partidului său, ANO, l-au susținut public. Eurodeputații Ondřej Knotek și Klára Dostálová au declarat într-un comunicat comun că Babiš a mers „cu mult dincolo de ceea ce este cerut de legislația cehă și europeană” și că orice contestare suplimentară ține de „o încercare constantă de a pune sub semnul întrebării situația”.

Critici din partea societății civile și experților

Dincolo de disputa politică, organizațiile de monitorizare atrag atenția asupra limitelor structurii propuse. Directorul executiv al Transparency International Cehia, David Kotora, a afirmat că trustul este, în acest moment, „o organizație inactivă”, deoarece transferul de acțiuni nu a fost finalizat. Chiar și după activare, susține el, mecanismul nu ar respecta standardele europene privind conflictele de interese.

Economistul Petr Bartoň a remarcat că legislația cehă nu a fost concepută pentru situații în care politicienii dețin imperii economice de dimensiunea Agrofert. „Legea nu își propune să separe permanent politicienii de bunurile lor. Ea își propune să gestioneze conflictele în timpul în care sunt în funcție”, a spus acesta, subliniind că promisiunile politice nu au, în sine, forță juridică.