ANAF, noi clarificări la TVA-ul „gemului bunicii”. Declarația care a inflamat opinia publică

Administrația Națională de Administrare Fiscală revine oficial asupra uneia dintre cele mai controversate declarații fiscale din ultimele luni, cunoscută deja în spațiul public drept episodul „gemul bunicii”. După ce, în urmă cu mai puțin de două luni, președintele ANAF, Adrian Nica, sugera că produsele realizate în gospodării pentru consum propriu ar putea fi luate în calcul la decalajul de colectare a TVA, instituția afirmă acum clar: fiscalizarea autoconsumului populației nu este posibilă.

Declarația inițială, făcută într-o emisiune televizată, a provocat reacții puternice în societate. Întrebat dacă modul în care statul tratează „gemul făcut în casă de bunica” contează în calculul gap-ului de TVA, șeful ANAF răspundea afirmativ, precizând că acest tip de autoconsum este inclus metodologic în estimările actuale. Afirmația a fost percepută ca un semnal al unei posibile extinderi a fiscalității asupra gospodăriilor individuale.

Ulterior, Adrian Nica a revenit public, precizând că ANAF nu are în vedere impozitarea autoconsumului populației, însă clarificările oficiale solicitate de Profit.ro au venit abia acum, într-un răspuns detaliat transmis de instituție.

România, pe locul 4 în UE la creșterea productivității muncii în agricultură

11:41

România, reprezentată în prestigiosul TOP 100 Interior Designers of the World de Noblesse Group International: „Lucrări care definesc luxul contemporan”

11:21

Poziția oficială a ANAF: autoconsumul nu intră sub incidența Codului fiscal

În răspunsul transmis, ANAF subliniază fără echivoc faptul că tratamentele fiscale aplicate autoconsumului nu sunt posibile, întrucât acest tip de consum nu este fiscalizabil și nu intră sub incidența Codului fiscal. Prin autoconsum se înțelege folosirea, de către o gospodărie, a produselor sau serviciilor realizate de aceasta pentru consumul propriu, fără a exista o tranzacție economică în sens fiscal.

Instituția precizează că declarațiile anterioare nu contestă existența unui decalaj major de colectare a TVA în România, considerat una dintre prioritățile actualului mandat al ANAF. Afirmațiile au vizat exclusiv un aspect metodologic legat de modul în care este estimată baza impozabilă potențială, pe baza conturilor naționale.

Potrivit Fiscului, în anumite modele statistice utilizate la nivel european, baza teoretică de calcul a TVA poate include și elemente de autoconsum, însă, în cazul României, valoarea totală a acestora este complet neglijabilă și nu influențează în mod real estimarea decalajului de colectare.

Ce este, de fapt, gap-ul de TVA și unde sunt problemele reale

ANAF reamintește că decalajul fiscal de TVA reprezintă diferența dintre TVA potențială, estimată pe baza metodologiei ESA 2010, și TVA efectiv colectată la bugetul de stat. Această diferență nu este generată de consumul casnic, ci de factori structurali și economici mult mai relevanți.

Sursele interne ale ANAF, dar și analizele partenerilor internaționali, indică drept cauze principale ale gap-ului de TVA evaziunea fiscală, neraportarea veniturilor, insolvențele, procedurile neconforme de lichidare și restructurare, precum și abuzurile legate de prețurile de transfer. Aceste fenomene produc pierderi bugetare semnificative și reprezintă adevărata miză a politicilor de colectare.

În acest context, ANAF precizează că Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și instituția fiscală se află în faza finală a unei analize detaliate privind evoluția decalajului de colectare a TVA pe întreg lanțul de producție și distribuție. Scopul este consolidarea capacității tehnice și analitice a ANAF, pentru o interpretare corectă a diferenței dintre TVA teoretică și cea efectiv colectată.

Insolvențele, posibil punct nevralgic al pierderilor de TVA

Analiza aflată în lucru ar putea conduce inclusiv la ajustarea unor prevederi legislative care afectează colectarea TVA. Printre domeniile sensibile menționate de ANAF se află procedurile de insolvență, acolo unde sunt identificate pierderi sistemice de venituri bugetare.

O înțelegere clară a structurii gap-ului de TVA este considerată esențială pentru delimitarea precisă între fraudă fiscală, neconformare voluntară, pierderi administrative sau factori strict statistici. Doar pe baza unor date corelate cu realitățile economiei românești pot fi formulate măsuri fiscale eficiente, capabile să reducă treptat decalajul de colectare și să asigure o creștere sustenabilă a veniturilor bugetare.

ANAF: lupta rămâne cu marea evaziune, nu cu gospodăriile

În concluzia transmisă, președintele ANAF transmite un mesaj ferm: autoconsumul nu va face obiectul inspecțiilor fiscale, iar atenția instituției rămâne concentrată asupra combaterii marii evaziuni fiscale. Adrian Nica afirmă că ANAF continuă această luptă „cu aceeași seriozitate confirmată de acțiunile și rezultatele recente”, în pofida interpretărilor apărute în spațiul public.

Administrația fiscală subliniază totodată că nu are competența de a se pronunța asupra utilității sau inutilității unor impozite, acest rol revenind autorităților de reglementare. Sistemul fiscal din România este aliniat celui din Uniunea Europeană, iar analizele de tip cost-beneficiu pot fi realizate doar la nivel guvernamental.

În sprijinul argumentelor sale, ANAF a prezentat și evoluția veniturilor colectate în perioada 2021–2024, care indică o creștere totală de aproximativ 56% în patru ani. Datele arată venituri colectate de 295,2 miliarde lei în 2021, 353,3 miliarde lei în 2022, 386,9 miliarde lei în 2023 și aproape 460 de miliarde lei în 2024, cifre folosite de instituție pentru a demonstra intensificarea eforturilor de colectare.