Analiză BERD despre economia României. Redresare economică lentă

Ce spune BERD despre economia României: Creşterea economică din 2025 va fi de numai 1,8%. Redresarea economică este mai lentă decât erau aşteptările, iar turbulenţele politice afectează încrederea investitorilor şi consumatorilor.

Redresarea economică din România este mai lentă decât erau aşteptările, iar turbulenţele politice afectează încrederea investitorilor şi consumatorilor, spune Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), în ultimul său raport.

„Creşterea PIB-ului real este aşteptată să îşi revină într-un ritm mai lent decât se preconiza anterior, la aproximativ 1,8% în 2025, având în vedere presiunea de a reduce deficitele guvernamentale într-un mediu economic intern şi extern din ce în ce mai dificil. În 2026, se preconizează că creşterea va reveni la nivelul său potenţial, de 2,4%, presupunând că eforturile reînnoite de reformă structurală vor debloca plăţile din fondurile UE şi cererea externă îşi va reveni”, notează economiştii BERD în raport.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Ce spune Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) despre economia şi finanţele României:

 Creşterea economică

– Creşterea economică a încetinit semnificativ în 2024, chiar dacă consumul privat a crescut puternic.

– Creşterea PIB-ului real este estimată la 0,7% în 2024, în scădere de la 2,4% în 2023.

– Pentru 2025, se aşteaptă o creştere de 1,8%, iar pentru 2026 de 2,4%.

Factori care au influenţat economia

– Consumul privat a crescut puternic, susţinut de o creştere a salariilor reale de aproximativ 8%.

– Investiţiile au avut o creştere mult mai slabă comparativ cu 2023.

– S-a înregistrat o reducere semnificativă a stocurilor.

– Deficitul comercial s-a lărgit semnificativ.

Sectoare economice

– Încetinirea a fost generalizată, cu decelerări notabile în industrie, servicii şi construcţii.

Situaţia fiscală

– Creşterile salariale semnificative în sectorul public din 2024 au adus deficitul fiscal la 8,7% din PIB, în ciuda unei creşteri puternice a veniturilor.

– Guvernul ţinteşte un deficit de 7% din PIB pentru 2025, conform unui plan de consolidare fiscală pe şapte ani.

Politica monetară

– Politica monetară rămâne restrictivă din cauza inflaţiei încă ridicate şi a incertitudinii.

Perspective şi riscuri

– Redresarea economică este aşteptată să fie mai lentă decât se preconiza anterior, din cauza presiunii de a reduce deficitele guvernamentale într-un mediu economic intern şi extern din ce în ce mai dificil.

– Pentru 2026, se aşteaptă ca creşterea să revină la nivelul potenţial de 2,4%, presupunând că eforturile de reformă structurală reînnoite vor debloca plăţile din fondurile UE şi cererea externă îşi va reveni.

– Turbulenţele politice de la sfârşitul anului 2024 au afectat încrederea mediului de afaceri şi a consumatorilor.

– Implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) rămâne semnificativ întârziată.