NATO se confruntă cu lipsa unor soluții accesibile pentru doborârea dronelor rusești ieftine. Startup-urile baltice ar putea schimba situația.
Ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar trimite sute de drone simultan în spațiul aerian NATO? Aceasta este realitatea zilnică în războiul Rusiei din Ucraina. Uniunea Europeană și NATO încearcă să se pregătească după incursiunile aeriene ale Rusiei de luna trecută și presupusul spionaj aeroportuar.
Tomas Jermalavicius, cercetător la Centrul Internațional pentru Apărare și Securitate din Tallinn, Estonia, spune că radarele Estoniei nu detectează dronele. „Ele zboară prea jos,” explică el.
„Și suntem destul de lipsiți de mijloace eficiente de a le doborî la un cost proporțional,” adaugă el pentru DW.
Pe 9 septembrie, doborârea dronelor rusești deasupra Poloniei a arătat ineficiența costurilor. Rachete de jumătate de milion de dolari au fost folosite împotriva unor drone de 50.000 de dolari.
Experții militari avertizează că acest raport de costuri nesustenabil ar putea afecta apărarea aeriană a NATO într-un război la scară largă. Jermalavicius consideră că startup-urile ar trebui să fie în centrul strategiilor anti-dronă. Dronele provoacă acum până la 80% din victimele războiului modern.
„Startup-urile sunt perturbatoare ale acestor modele leneșe pe care sistemele noastre de achiziții și industria de apărare le urmează de decenii,” afirmă el.
Ele servesc drept „spini în coasta aranjamentelor convenabile” pentru a accelera dezvoltarea soluțiilor.
Frankenburg Technologies, startup estonian cu birouri în Marea Britanie, Ucraina, Letonia și Lituania, promite un sistem anti-dronă accesibil și scalabil. În mai puțin de un an, Frankenburg a dezvoltat un prototip de platformă de apărare aeriană. CEO-ul Krusti Salm o consideră soluția „cea mai mare vulnerabilitate” a NATO.
„Tot ce lansează Rusia împotriva Ucrainei și potențial împotriva Europei este mult mai ieftin decât ceea ce folosim pentru a le doborî,” declară Salm pentru DW.
Obiectivul este ca sistemul Frankenburg să fie de zece ori mai ieftin decât interceptoarele scurte de tip Sidewinder. Compania are deja un client NATO și planifică producția a sute de rachete săptămânal cu investiția de 4 milioane de euro din martie.
Potrivit Financial Times, startup-urile europene de drone și robotică atrag mai mult de jumătate din capitalul de risc al sectorului apărării de anul trecut.
Trei dintre cele patru startup-uri europene cu evaluare de peste un miliard de euro produc drone: Helsing, Quantum Systems și portughezul Tekever.
Provocările adoptării tehnologice
Militarii occidentali sunt interesați de soluții precum Frankenburg, dar tradițional sunt precauți în investiții în tehnologii neconfirmate.
„Investitorii și ministerele apărării doresc un produs complet cu suport pe termen lung,” spune Rytis Mikalauskas, CEO Harlequin Defense.
Jermalavicius menționează că precauția vine și din incertitudinea privind viabilitatea startup-urilor.
„Dacă cumpăr mult de la un startup și acesta falimentează, cine va întreține și actualiza sistemele?”
Concurența în domeniu crește rapid. Mikalauskas remarcă:
„Gluma care circulă de peste un an la evenimentele de apărare este: ‘Toată lumea și mama lor au un startup de drone’.”
Cererea europeană de drone poate să nu fie suficientă pentru toți furnizorii. De exemplu, armata germană vrea doar 8.300 de drone până la sfârșitul deceniului, mult mai puțin decât alte țări NATO.
Kaspar Gering, co-fondator DarkStar, consideră că aceste preocupări sunt exagerate.
„Estonia are o licitație multianuală de 400 de milioane de euro pentru muniții, incluzând tipuri specifice de drone,” declară el.
Țările NATO din flancul estic, precum Estonia, folosesc startup-urile pentru construirea unui „perete de drone.” Inițiativa UE include radare, senzori acustici, camere mobile, jammere și interceptoare.
Frankenburg și alte startup-uri occidentale colaborează direct cu unități ucrainene, ceea ce le permite răspunsuri rapide și precise.
Rachetele Frankenburg „nu au niciun aspect care să nu fi fost influențat de informațiile de pe câmpul de luptă din Ucraina,” afirmă Salm.
Jermalavicius consideră că accesul direct la date de teren separă companiile performante de cele mai puțin eficiente.
Startup-urile europene pot face diferența dacă guvernele UE reduc birocrația și stabilesc cadrul legal pentru război chiar în timp de pace, spune Mykhailo Rudominsky, co-fondator Himera.
„La începutul invaziei la scară largă, am ignorat legi restrictive care încetineau dezvoltarea de soluții inovatoare,” spune el.
Ivo Peets, șeful Comandamentului de Transformare a Forțelor Estoniene, susține că valoarea startup-urilor stă în capacități specifice. „Această abilitate de nișă poate fi un avantaj, chiar decisiv,” explică el.
Avantajul poate dispărea dacă nevoile câmpului de luptă se schimbă sau dacă tehnologia devine atât de eficientă încât este produsă pe scară largă.