Analiză PwC: Creșterea TVA-ului și a accizelor va majora inflația și va reduce consumul

România intră într-o nouă eră fiscală în care creșterile de taxe vin pe fondul unui deficit bugetar aflat în expansiune. Majorarea TVA-ului, a accizelor, a impozitului pe dividende și suprataxarea băncilor creează un cocktail fiscal periculos, ce amenință să lovească în lanțul consum-produse-investiții. 

TVA mai mare, dar încasări mici: România crește cota, dar scapă miliarde printre degete

Într-un efort de a crește veniturile la buget, Guvernul propune majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, dar și eliminarea cotelor reduse de 5% și 9%, în favoarea unei cote unice de 11%. Această schimbare transformă România într-un caz atipic în Uniunea Europeană, alăturându-se unui grup restrâns de țări care nu mai oferă cote reduse pentru bunuri esențiale sau servicii sociale. Într-o economie fragilă, aceste decizii fiscale riscă să adâncească dezechilibrele sociale.

Însă, în mod paradoxal, România nu duce lipsă de venituri din cauza cotei de TVA, ci din cauza colectării defectuoase. Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România pierde anual aproximativ 9 miliarde de euro din TVA neîncasată – ceea ce reprezintă un deficit de 36% din potențialul total, de șapte ori mai mult decât media europeană. Cu alte cuvinte, statul român cere mai mult de la cetățeni și companii, dar lasă în continuare miliarde să se scurgă prin găurile unui sistem ineficient.

SUA accelerează mineritul în Alaska și cumpără 10% din Trilogy Metals. Un drum industrial spre resursele critice, în proiect

21:09

Hackerii nord-coreeni au furat peste 2 miliarde $ în criptomonede

20:39

România, tot mai puțin competitivă în regiune: munca și capitalul, taxate agresiv

Un alt punct fierbinte semnalat de analiza PwC este povara fiscală pe muncă, care ajunge în România la 42,8% în cazul unui angajat singur, fără copii. Acest procent depășește nivelul din Polonia (34,3%), Ungaria și Cehia (40–41%), ceea ce transformă România dintr-o destinație atractivă pentru investitori într-una tot mai costisitoare. De asemenea, impozitul pe profit rămâne la 16%, mai mare decât în Ungaria (9%) și Bulgaria (10%).

În plus, impozitul pe dividende a fost triplat în ultimii doi ani, ajungând de la 5% la 16%, în timp ce în Bulgaria este doar 5%. Sectorul bancar este vizat de o suprataxare suplimentară, cu o creștere de la 2% la 4% – o lovitură neașteptată într-un context în care era prevăzută o relaxare fiscală la 1%. Pentru mediul de afaceri, aceste schimbări bruște și neprevizibile transmit un mesaj de instabilitate și risc, care descurajează investițiile și planurile de extindere pe termen lung.

Un val de taxe în plină inflație: consumatorii riscă să fie sacrificați pentru acoperirea deficitului

Creșterile de taxe anunțate în proiectul legislativ publicat de Ministerul Finanțelor vin într-un moment în care puterea de cumpărare a românilor este deja erodată de inflație. Prin majorarea accizelor și aplicarea de noi taxe pe jocurile de noroc, pensii mai mari de 3000 de lei sau profituri bancare, guvernul încearcă să aducă bani la buget într-un mod rapid, dar cu un cost social considerabil.

Pe termen scurt, aceste măsuri ar putea reduce deficitul, dar pe termen lung ele afectează exact motoarele economiei: consumul și investițiile. Ruxandra Târlescu (PwC) avertizează că România riscă să-și piardă atractivitatea fiscală chiar înainte de a recupera decalajele economice față de restul Uniunii Europene.