Doar 8,7% dintre români au reușit să pună bani deoparte în ultimul an, în timp ce unul din patru a fost nevoit să apeleze la economii sau să facă datorii pentru a-și acoperi cheltuielile de bază. În același timp, încrederea în Banca Națională a României a scăzut de la 4,1 la 3,8, pe o scală de la 1 la 7, arată studiul „Consumer Sentiment România”, realizat de Mkor.
Datele cercetării arată presiunea tot mai mare resimțită de gospodării. Pentru 25% dintre respondenți, veniturile sunt suficiente doar pentru acoperirea cheltuielilor de bază. Un alt sfert dintre cei chestionați spun că au fost nevoiți să folosească economiile pentru a trece de la o lună la alta, în timp ce 23% au recurs la împrumuturi pentru aceleași cheltuieli.
În acest context, doar 8,7% dintre români au declarat că reușesc să economisească bani la finalul lunii. Contractarea unui credit se menține, însă, relativ stabilă. În ultimii trei ani, între 10% și 12% dintre respondenți au declarat, la fiecare etapă a analizei, că au apelat la această soluție.
În schimb, încrederea în BNR a înregistrat o scădere, de la 4,1 la 3,8 puncte pe scala de la 1 la 7.
Presiunea asupra bugetelor se reflectă și în intențiile de consum. Ponderea celor care intenționează să cumpere o mașină în următoarea perioadă s-a înjumătățit într-un singur an, de la 8% la 4%.
În același timp, 61,4% dintre participanții la studiu se așteaptă ca în următoarele 12 luni să plătească mai mult pentru cumpărăturile de valoare mare.
Și schimbul valutar a devenit o preocupare mai importantă. Aproape o treime dintre respondenți, respectiv 32%, cred că vor suporta costuri mai mari pentru schimbul valutar. În urmă cu trei ani, proporția era de 16%.
Pe acest fond, 14% dintre cei chestionați spun că intenționează să economisească direct în valută.
Percepția asupra inflației s-a accentuat în ultimul an. Trei sferturi dintre români, respectiv 75%, consideră că prețurile au crescut semnificativ, față de 59% în 2025.
Mai mult, aproximativ șapte din zece respondenți cred că scumpirile vor continua în același ritm sau chiar se vor accelera.
Întrebați cu cât estimează că au crescut prețurile în ultimele 12 luni, participanții indică, în medie, o majorare de 16%. Nivelul este mai redus decât cel de 21% raportat în urmă cu trei ani, însă percepția privind scumpirile importante este în creștere.
Alimentele rămân principalul indicator prin care românii resimt creșterea prețurilor. Acestea sunt menționate de 86% dintre respondenți, urmate de carburanți, cu 74%, și facturile la utilități, cu 69%.
Cursul valutar a urcat pe locul al patrulea în clasamentul semnalelor de scumpire. 45% dintre participanți îl indică drept un reper, față de numai 25% în urmă cu trei ani.
Pe lista cheltuielilor percepute ca fiind mai scumpe se află și taxele plătite, menționate de 42% dintre respondenți, medicamentele – 35%, ieșirile în oraș – 34%, și abonamentele pentru telefonie, televiziune sau aplicații – 32%.
Ponderea celor care indică taxele drept un semnal al scumpirilor a crescut de la 34% la 42% în ultimii trei ani.
În cazul facturilor la utilități, 69% dintre respondenți spun că resimt această presiune, comparativ cu 65% în 2023.
La nivelul preocupărilor generale ale populației, impozitele și taxele reprezintă însă o grijă pentru 35% dintre respondenți, ușor sub nivelul de 38% înregistrat anterior. Dintre cei care anticipează noi scumpiri, 66% consideră că acestea vor fi determinate de taxe și impozite.
Și costurile din domeniul sănătății sunt percepute ca fiind în creștere. Medicamentele sunt menționate de 35% dintre respondenți drept un semnal de scumpire, față de 33% anterior.
În schimb, preocuparea pentru costurile serviciilor medicale a rămas aproape stabilă, fiind menționată de 20% dintre participanți, față de 21% în urmă cu trei ani.
Sănătatea mintală este indicată de 16% dintre români și rămâne la același nivel înregistrat în urmă cu trei ani. Există însă diferențe importante între generații. Pentru 34% dintre respondenții din Generația Z, sănătatea mintală reprezintă o preocupare, proporție de peste trei ori mai mare decât în cazul Generației X, unde nivelul este de 10%. Pentru tinerii din Generația Z, aceasta ajunge astfel să fie a treia preocupare, înaintea sănătății fizice.
Cercetarea „Consumer Sentiment România” acoperă perioada trimestrul al treilea din 2023 – trimestrul al doilea din 2026.
Analiza a fost realizată pe un eșantion de 2.486 de respondenți pentru fiecare trimestru, prin metoda online CAWI, folosind Panelul Mkor. Marja de eroare declarată este de plus/minus 3,1%.
Datele indică o deteriorare a capacității de economisire și o prudență mai mare în ceea ce privește achizițiile importante. În același timp, crește percepția populației asupra scumpirilor, iar încrederea în instituțiile financiare se află sub presiune.