Potrivit unui nou raport PwC, până în 2035, 32% din producția globală de semiconductori ar putea fi afectată de penuria de cupru, un material esențial pentru fabricarea componentelor electronice. Criza climatică, seceta și lipsa apei în țările furnizoare amenință lanțurile de aprovizionare la nivel global.
Potrivit unui raport publicat de compania de consultanță PwC, industria semiconductorilor ar putea intra în colaps parțial până în 2035. Concret, 32% din producția globală de cipuri ar putea fi afectată de o criză severă de cupru, un metal indispensabil în procesul de fabricare a acestor componente. Această cifră reprezintă o creștere de patru ori față de nivelurile actuale și semnalează o vulnerabilitate sistemică profundă în lanțul global de aprovizionare.
Chile, cel mai mare furnizor mondial de cupru, este deja afectat de o secetă prelungită care încetinește extracția. În plus, până în 2035, alte 16 țări cheie pentru aprovizionarea cu cupru – inclusiv Peru, China, Australia, SUA, Congo și Brazilia – vor fi și ele expuse unor riscuri majore cauzate de lipsa apei, esențială în operațiunile miniere.
Criza cipurilor post-pandemie a fost un avertisment: fabricile auto au fost închise, producătorii de electronice au redus drastic livrările, iar economia globală a suferit pierderi colosale. PwC avertizează că o penurie extinsă de cupru va avea efecte grave asupra PIB-ului mondial: SUA ar putea pierde 1% din creștere economică, iar Germania ar putea suferi un șoc de 2,4%.
Cuprul este elementul central al milioanelor de fire microscopice care formează circuitele unui cip. În lipsa unei alternative viabile, niciun alt material nu oferă aceeași combinație de conductivitate, fiabilitate și cost, ceea ce face ca întreaga industrie devine captivă unei resurse vulnerabile. În plus, schimbările climatice agravează şi mai mult situaţia – chiar dacă emisiile globale de carbon ar fi reduse drastic, raportul PwC estimează că până în 2050, jumătate din producția fiecărei țări va fi în pericol.
Unele state au început deja să ia măsuri. Chile și Peru – coloana vertebrală a producției globale de cupru – au investit în eficientizarea exploatării miniere și în uzine de desalinizare a apei marine.
Deși aceste soluții sunt promițătoare, sunt greu de implementat în țări fără acces la litoral, cum ar fi Mongolia sau Zambia. PwC avertizează că până în 2050, 90% până la 100% din producția de cupru a statului Chile ar putea fi afectată de lipsa apei, ceea ce ar putea declanșa o reacție în lanț în întregul ecosistem tehnologic.