Prima pagină » ARETEX: Colectarea separată a deșeurilor textile, obligatorie de la 1 ianuarie

ARETEX: Colectarea separată a deșeurilor textile, obligatorie de la 1 ianuarie

ARETEX: Colectarea separată a deșeurilor textile, obligatorie de la 1 ianuarie

Colectarea separată a deșeurilor textile devine obligatorie de la 1 ianuarie, în Uniunea Europeană. România are în față provocări majore și trebuie să găsească soluții de aliniere la cerințele UE. În România, se colectează maximum 0,7 kg textile uzate de persoană, anual.

De la 1 ianuarie 2025, colectarea separată a textilelor post-consum va deveni obligatorie la nivelul UE, inclusiv în România, inițiativa impactând direct sectorul colectării separate, sortării, reutilizării și reciclării textilelor, în conformitate cu Strategia UE pentru textile durabile și circulare. Potrivit Asociației Române pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX), legislația centrată pe Responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP), încă în curs de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene, este o măsură necesară și pentru gestionarea textilelor post-consum din România.

Aceasta ar trebui să sprijine financiar activitățile de colectare conformă, respective investițiile substanțiale în infrastructura de sortare și reciclare, având în vedere că în prezent românii colectează 0,5 – 0,7 kg de persoană, față de media țărilor vestice, de până la 16 kg de persoană anual.

Datele ARETEX arată că în România se aruncă, anual, circa 160.000 tone de deșeuri textile, iar din totalul deșeurilor textile generate, reciclabil ar fi în jur de 6-10%, în condițiile legislative și de piață existente.

Acest procent ar putea să ajungă la 25%, cu o colectare separată bine dezvoltată, dar și o industrie de reutilizare și reciclare cu capacități mari de sortare pe compoziție și calitate, sprijinită de introducerea obligativității Responsabilității Extinse a Producătorului și în domeniul textilelor. Deocamdată, obligativitatea la care trebuie să se conformeze țara noastră este doar aceea de a colecta separat, însă aceasta poate avea un efect nedorit, prin împingerea unor deșeuri textile contaminate sau nerefolosibile către containerele stradale pentru haine reutilizabile.

Pentru o implementare sustenabilă a directivei europene privind colectarea separată a textilelor utilizate este necesară susținerea financiară a dezvoltării infrastructurii de colectare, cu containere speciale pentru textile, dezvoltarea unui program de finanțare a investițiilor în tehnologii de sortare cu scop de reutilizare și reciclare, dar și în tehnologii de reciclare. În lipsa acestora, ceea ce va fi colectat separat de la 1 ianuarie 2025, va urma același traseu ca și până acum: depozitarea la groapa de gunoi sau incinerare. Conform experților ARETEX, este nevoie de un dialog susținut cu factorii de decizie, autorități locale responsabile de implementare și sectorul privat, alături de un efort comun de educare a populației în vederea unui proces corect de colectare a deșeurilor.

Mai mult, trebuie implementată o infrastructură și un flux dedicat colectării deșeurilor textile astfel încât acestea să poată intra într-o primă fază în fluxul de reutilizare și apoi, când un produs nu mai poate fi folosit, să se aibă în vedere reciclarea acestuia, conform bunelor practici în economie circulară.

Acest lucru înseamnă utilizarea unor containere separate, curate, care să nu permită umezeală sau contaminare. Este recomandat ca cei care vor dona hainele uzate în aceste containere să le spele în prealabil, să le împacheteze în pungi și apoi să le depună în containerele speciale. Apoi, firmele specializate în preluarea acestora de la container să le protejeze de contaminare în timpul manipulării și transportului către centrele de sortare specializate, folosind mașini dedicate, nu aceleași care sunt folosite pentru alte tipuri de deșeuri.

”Orice colectare care distruge valoare din perspectiva reutilizării trebuie regândită, este cea mai importantă premisă în piramida zero-deșeuri. Scopul colectării este extrem de important, cu precădere  dacă prioritatea lui este reutilizarea. România are suficiente centre cu scop sortare pentru reutilizare, însă capacitatea lor trebuie mărită. Problema principală a industriei de reciclare textile este dificultatea de a avea deșeul textil sortat pe compoziție și tip de țesătură și faptul că tehnologiile de reciclare nu sunt suficient dezvoltate sau nu sunt competitive din punct de vedere financiar si vor trebui sustinute.

Avem nevoie de investiții în tehnologii de sortare și reciclare avansate, dar și în infrastructura de containere de colectare”, declară Zoltán Gündisch, Președinte ARETEX.

Fondată în aprilie 2023, ARETEX este o asociație formată din companii active în industria de  colectare, sortare, reutilizare si reciclare a textilelor, care cumulează în prezent o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro și peste 1000 de angajați angrenați în într-un domeniu aliniat la principiile economiei circulare.

ARETEX promovează domeniul managementului deșeurilor textile și a produselor reutilizate sub  spect profesional, legislativ, economic, social și educațional.

Alte articole importante
Profiturile băncilor au intrat în vizorul Kremlinului care vrea să le confiște pentru a acoperi gaura din buget
Profiturile băncilor au intrat în vizorul Kremlinului care vrea să le confiște pentru a acoperi gaura din buget
Profiturile băncilor au ajuns în centrul atenției autorităților ruse după ce deficitul bugetar a crescut la 4,19 trilioane de ruble în primele opt luni ale lui 2025. Comparativ, bugetul planificat era de 1,1 trilioane de ruble. Oficialii caută surse suplimentare de venit pentru a acoperi gaura din buget. Astfel, băncile ar putea fi primele vizate. […]
Imaginile și clipurile deepfake care ating dreptul la imagine pot aduce 5 ani de închisoare. Țara europeană care a luat decizia
Tehnologie
Imaginile și clipurile deepfake care ating dreptul la imagine pot aduce 5 ani de închisoare. Țara europeană care a luat decizia
Imaginile și clipurile generate de inteligența artificială sunt vizate de noua lege adoptată miercuri de parlamentul italian, prima din UE cu reglementări complete conform AI Act. Premierul Giorgia Meloni a explicat că legea promovează utilizarea AI sigură, transparentă și centrată pe cetățean, combinând inovația cu protecția datelor personale, scrie Reuters. Sectoare multiple unde se aplică […]
Bulgaria garantează împrumuturi pentru proiecte energetice
Bulgaria garantează împrumuturi pentru proiecte energetice
Bulgaria garantează împrumuturi de 248,9 milioane de leva pentru Coridorul Vertical de Gaze. Află mai multe despre suportul financiar. Guvernul de la Sofia a aprobat acordarea unor împrumuturi garantate de stat, în valoare de 248,9 milioane de leva, pentru a accelera dezvoltarea acestei infrastructuri strategice. Bulgaria garantează împrumuturi de 248,9 milioane de leva Guvernul Bulgariei […]
Australia investește 6,8 miliarde € în submarine nucleare strategice
Australia investește 6,8 miliarde € în submarine nucleare strategice
Australia investește 6,8 miliarde de euro într-un nou șantier naval pentru submarine nucleare, modernizând astfel industria de apărare. Proiectul, considerat unul strategic pentru securitatea națională și pentru viitorul industriei de apărare europene, marchează o etapă crucială în modernizarea capacităților militare franceze. Acest lucru arată cum Australia investește în viitorul industriei de apărare. Australia investește în […]
EXCLUSIV. „Capitalul nu a lipsit niciodată în Europa. E incorect când devine ideologic”
EXCLUSIV. „Capitalul nu a lipsit niciodată în Europa. E incorect când devine ideologic”
Antreprenoriatul este noul motor al schimbării culturale în România. Care este, însă, cultura pe care o crează fondatorii de startup-uri? Cum poate inteligența artificială să transforme această cultură într-un avantaj strategic pentru ecosistemele europene? „Companiile românești au culturi similare cu zona vestică a Europei, cu America, cu Australia sau cu Canada. Nu cu Rusia” Antreprenoriatul […]
Viața prelungită artificial: ce s-ar întâmpla cu economia și societatea dacă oamenii ar trăi sute de ani
Viața prelungită artificial: ce s-ar întâmpla cu economia și societatea dacă oamenii ar trăi sute de ani
Viața prelungită a devenit o obsesie atât pentru miliardarii tech, cât și pentru liderii autoritari ai lumii. Dacă această tehnologie devine realitate, efectele asupra economiei, societății și demografiei ar putea fi dramatice. Prelungirea duratei vieții nu este doar un vis science-fiction, ci un obiectiv concret pentru cercetători și oameni influenți. Contextul real: autocrați și miliardari […]