Aurul pare de neoprit: anul în care metalul prețios a scris istorie

Aurul traversează în 2025 unul dintre cele mai spectaculoase episoade din istoria sa recentă, fiind pe punctul de a înregistra cea mai mare creștere anuală din 1979 încoace. Pe fondul unui cocktail exploziv de tensiuni geopolitice, incertitudini economice și schimbări majore în politica monetară globală, metalul prețios a redevenit refugiu pentru investitori, bănci centrale și state care caută protecție într-o lume tot mai imprevizibilă.

Contractele futures pe aur tranzacționate la New York au crescut cu aproximativ 71% de la începutul anului, un avans care eclipsează cu mult performanța piețelor de acțiuni și readuce în memorie episoadele de instabilitate severă de la finalul anilor ’70. Atunci, Statele Unite se confruntau cu o criză energetică profundă, inflația era scăpată de sub control, iar scena geopolitică era dominată de conflicte majore în Orientul Mijlociu.

Un context global care amintește de anii marilor crize

Privind tabloul actual, asemănările cu acea perioadă sunt greu de ignorat. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei continuă să zguduie echilibrele regionale și globale, tensiunile dintre Israel și Iran au reizbucnit, iar relațiile comerciale internaționale sunt tot mai afectate de tarife și măsuri protecționiste. În plus, episoade precum confiscarea de petroliere în largul coastelor Venezuelei alimentează sentimentul de insecuritate pe piețele energetice.

Digitalizarea avansează în Ungaria, dar automatizarea și conformitatea rămân puncte sensibile pentru companii

11:15

Regula UE privind „mașinile verzi” din 2035, test major pentru președinția Consiliului UE a Ciprului

10:32

În astfel de momente, investitorii tind să se retragă din activele riscante și să se orienteze către instrumente percepute drept sigure. Aurul, prin natura sa, rămâne una dintre cele mai vechi și mai solide forme de protecție împotriva șocurilor economice, inflației și deprecierii monedelor.

„Incertitudinea a devenit o constantă a economiei globale. În acest context, aurul este tot mai des privit ca un diversificator strategic și o sursă de stabilitate”, a explicat Joe Cavatoni, strateg senior de piață la World Gold Council, citat de CNN.

Dobânzile mai mici și dolarul slab, combustibil pentru aur

Unul dintre dezavantajele clasice ale aurului este faptul că nu oferă un randament sub formă de dobândă, spre deosebire de obligațiuni sau depozite. Totuși, acest minus a devenit mai puțin relevant în momentul în care Rezerva Federală a SUA a început să reducă ratele dobânzilor. Scăderea randamentelor obligațiunilor a diminuat atractivitatea acestora și a repoziționat aurul ca alternativă viabilă pentru protejarea capitalului.

La începutul anului 2025, aurul se tranzacționa în jurul valorii de 2.640 de dolari pe uncie troy. La final de decembrie, prețul a depășit pragul record de 4.500 de dolari, iar unele bănci de investiții merg și mai departe cu estimările. Analiștii de la JPMorgan Chase consideră că metalul prețios ar putea atinge sau chiar depăși nivelul de 5.000 de dolari pe uncie în 2026, dacă tendințele actuale se mențin.

Slăbirea dolarului american a contribuit, de asemenea, la acest raliu. Un dolar mai slab face aurul mai accesibil pentru investitorii internaționali, stimulând cererea la nivel global.

Aurul lasă în urmă piețele de acțiuni

Comparativ cu alte clase de active, performanța aurului în 2025 este impresionantă. Indicele S&P 500 a crescut cu aproximativ 18% de la începutul anului, mult sub avansul de 71% înregistrat de metalul prețios. Chiar și în 2024, când bursele au avut un an solid, aurul a reușit să țină pasul, cu o creștere de 27%, față de 24% pentru S&P 500.

De prețurile ridicate nu beneficiază doar investitorii financiari. Bijutierii, comercianții de metale prețioase și persoanele care dețin aur sub formă de bijuterii sau lingouri se numără printre cei avantajați de acest val istoric.

Băncile centrale, motorul tăcut al creșterii

Un rol esențial în ascensiunea aurului îl joacă băncile centrale, care cumpără metal prețios în cantități fără precedent. China se află în fruntea acestui trend, Beijingul majorându-și constant rezervele pentru a reduce dependența de activele denominate în dolari, precum titlurile de stat americane.

„Strategia Chinei este clară: diversificarea rezervelor și diminuarea expunerii față de deciziile de politică ale Statelor Unite”, a declarat Ulf Lindahl, CEO al Currency Research Associates. Această orientare s-a accentuat după 2022, când activele rusești denominate în dolari au fost înghețate de statele occidentale, ca răspuns la invazia Ucrainei. Mesajul transmis altor mari economii a fost unul puternic, determinând state precum Rusia și China să caute alternative considerate mai sigure din punct de vedere geopolitic.

Ole Hansen, șeful strategiei pentru mărfuri la Saxo Bank, subliniază că actualul val de achiziții este diferit de cele din trecut. „Este un fenomen profund ancorat în geopolitică, nu doar în calcule economice clasice”, afirmă acesta.

Datele World Gold Council arată că băncile centrale au cumpărat peste 1.000 de tone de aur în fiecare dintre ultimii trei ani, dublu față de media anuală din deceniul precedent.

Metalele prețioase, câștigătorii surpriză ai anului

Aurul nu este singurul metal care a strălucit în 2025. Argintul a înregistrat o creștere de aproximativ 146%, platina aproape 150%, iar paladiul în jur de 100%. Acest avans generalizat sugerează o schimbare mai amplă în comportamentul investitorilor, care caută protecție într-un context dominat de riscuri multiple.

„Metalele prețioase oferă o plasă de siguranță într-o lume tot mai incertă”, spune Hakan Kaya, manager de portofoliu la Neuberger Berman. Potrivit analiștilor, cererea susținută, oferta relativ limitată și îngrijorările legate de deficitele bugetare și nivelurile ridicate ale datoriilor guvernamentale ar putea menține această tendință și în 2026.

Pe măsură ce investitorii devin tot mai conștienți de aceste riscuri, aurul își consolidează statutul de activ de refugiu.