Băncile din România, sub presiune în 2026. Profitabilitatea, amenințată de taxe și dobânzi mai mici, avertizează ING

Sistemul bancar din România intră în 2026 sub o presiune semnificativă, pe fondul noilor condiții economice, al creșterii poverii fiscale și al schimbărilor din piața creditării. Potrivit Mihaelei Bîtu, CEO ING Bank România, există riscul ca unele instituții de credit să ajungă chiar pe pierdere, în contextul în care profitabilitatea sectorului este afectată simultan de mai mulți factori negativi.

Într-un dialog despre perspectivele anului 2026, tendințele din sistemul bancar și strategia ING, Mihaela Bîtu atrage atenția că impactul majorării taxei pe venituri va fi resimțit din plin abia în acest an, amplificând presiunile deja existente asupra băncilor.

Taxa pe venituri și dobânzile în scădere, principalele riscuri

Potrivit CEO-ului ING, profitabilitatea sistemului bancar va fi pusă la încercare în 2026, după ce taxa pe venituri a fost dublată, la 4%, în a doua jumătate a anului trecut. Deși măsura a fost introdusă în 2025, efectele complete se vor vedea în acest an, când rezultatele financiare vor reflecta integral noul nivel de taxare.

Economia Israelului sfidează războiul: creștere peste marile puteri în 2026, în ciuda conflictelor din Orientul Mijlociu

08:50

Giganții auto joacă la limită: miliarde „pe hârtie” din taxe, într-un moment politic exploziv

20:21

În paralel, băncile se confruntă cu perspectiva scăderii ratelor de dobândă, prognozată pentru a doua parte a anului. Această evoluție, combinată cu o creștere modestă a volumelor de credite și depozite, reduce marjele și limitează capacitatea băncilor de a compensa costurile suplimentare generate de taxare.

La aceste elemente se adaugă riscul unei creșteri a costurilor cu provizioanele, într-un context economic volatil. În acest cadru, controlul strict al cheltuielilor, eficientizarea operațiunilor și utilizarea intensivă a tehnologiei devin esențiale pentru menținerea unui nivel acceptabil de profitabilitate.

Un model economic care își arată limitele

Mihaela Bîtu subliniază că anul 2026 aduce și o provocare structurală pentru sistemul bancar, pe fondul schimbărilor din economia românească. Modelul de creștere bazat pe forță de muncă relativ ieftină și pe un flux constant de fonduri europene începe să își arate limitele, obligând atât băncile, cât și companiile, să se adapteze.

În acest context, instituțiile de credit trebuie să identifice noi direcții de dezvoltare, care să răspundă mai bine așteptărilor clienților și nevoilor economiei. Gestionarea riscurilor asociate volatilității economice, noilor taxe și presiunilor de reglementare devine o prioritate strategică.

Un alt domeniu aflat în prim-plan este securitatea cibernetică, mai ales în condițiile accelerării digitalizării și ale intensificării atacurilor informatice asupra infrastructurilor financiare.

Creditarea în 2026: consum stabil, imobiliare sub semnul întrebării

Pe segmentul creditelor de consum, ING nu anticipează modificări majore față de anul precedent. Potrivit Mihaelei Bîtu, românii sunt așteptați să continue să acceseze credite de consum într-un ritm relativ similar celui actual, chiar dacă mediul economic rămâne prudent.

În schimb, zona creditelor ipotecare ar putea resimți mai puternic schimbările din economie. Scăderea pieței de construcții, alături de majorarea impozitului pe proprietate, poate influența negativ deciziile de achiziție imobiliară.

Este posibil ca ritmul creditării imobiliare să își inverseze trendul și să înregistreze scăderi sau fluctuații, pe măsură ce cumpărătorii și investitorii analizează mai atent oportunitatea achizițiilor. Evoluția dobânzilor și deciziile de politică monetară vor juca un rol decisiv în apetitul pentru credite, într-un context în care volatilitatea economică poate schimba rapid proiecțiile inițiale.

Economisirea rămâne robustă, pe fondul prudenței

În condițiile unei creșteri economice prognozate sub 2% în 2026, cererea de credit este așteptată să se mențină la un nivel relativ scăzut, comparabil cu cel din 2025. În același timp, comportamentul de economisire al populației rămâne solid.

Potrivit datelor menționate de CEO-ul ING, economisirea în rândul persoanelor fizice a crescut cu aproximativ 8% în 2025, pe fondul unui consum mai prudent, determinat de măsurile fiscale și de inflația încă ridicată. Acest trend susține stabilitatea depozitelor, chiar dacă nu compensează integral scăderea marjelor de dobândă.

În plus, apariția produselor hibride, care combină economisirea cu investițiile sustenabile, ar putea schimba modul în care clienții își gestionează resursele financiare, oferind noi oportunități pentru bănci.

Investiții verzi și digitalizare accelerată

Finanțarea proiectelor verzi și a tranziției energetice capătă un rol tot mai important în strategia băncilor, inclusiv pentru ING. Aceste direcții oferă oportunități atât pentru clienți, cât și pentru instituțiile de credit, într-un context european marcat de obiectivele de sustenabilitate.

În paralel, investițiile în digitalizarea proceselor de creditare continuă, cu scopul de a reduce timpii de aprobare și de a îmbunătăți experiența clienților. Digitalizarea este văzută ca un factor-cheie pentru eficiență operațională, mai ales într-un an în care presiunile asupra costurilor sunt ridicate.