Avertisment de la BNR: criza energetică globală obligă România să accelereze modernizarea infrastructurii

Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu readuce în prim-plan vulnerabilitățile majore ale economiei globale, iar România nu face excepție. În acest context, oficialii de la Banca Națională a României (BNR) atrag atenția că țara noastră trebuie să își regândească rapid prioritățile energetice, punând accent pe eficiență și pe modernizarea rețelelor de transport și distribuție.

Prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea avertizează că actualele turbulențe geopolitice pot genera efecte economice de amploare, comparabile cu marile crize petroliere din trecut, dar cu implicații mult mai complexe pentru Europa și implicit pentru România.

„Legătura dintre energie și economie este din nou brutal evidențiată”

În analiza sa, oficialul BNR subliniază că actuala criză nu este un episod izolat, ci face parte dintr-un tipar repetitiv observat în ultimele decenii.

SUA slăbește regulile bancare. Europa, sub presiune să reacționeze rapid

12:28

O lovitură după alta: războiul din Iran zguduie inima industrială a Europei

09:41

„Acest nou episod de escaladare a tensiunilor în Orientul Mijlociu readuce brutal în centrul dezbaterilor legătura inextricabilă dintre dinamica prețului combustibililor fosili și creșterea economică globală”, afirmă Leonardo Badea. El compară situația actuală cu șocurile petroliere din anii ’70 și atrage atenția asupra rolului tot mai important al OPEC în configurarea piețelor energetice. Potrivit acestuia, „fragilitatea economiei mondiale în raport cu aceiași factori timp de mai bine de 50-60 de ani este aparent de neînțeles”, subliniind lipsa unor soluții structurale durabile.

Lovitură majoră pentru piața gazelor: Qatarul pierde capacități esențiale

Un element distinctiv al crizei actuale îl reprezintă impactul direct asupra infrastructurii energetice. Conform datelor citate de oficialul BNR, atacurile din regiune au afectat grav capacitatea de export de gaze naturale lichefiate a Qatarului.

„Atacurile atribuite Iranului au scos din funcțiune aproximativ 17% din capacitatea de export de LNG a Qatarului”, a explicat Leonardo Badea, citând declarațiile ministrului energiei, Saad al-Kaabi.

Potrivit acestuia, două instalații majore de lichefiere și o unitate de transformare a gazului în combustibili lichizi au fost avariate, iar o capacitate de aproximativ 12,8 milioane de tone anual va rămâne indisponibilă timp de până la cinci ani.

Impactul financiar este estimat la circa 20 de miliarde de dolari anual, iar efectele se resimt deja în Europa și Asia, unde aprovizionarea devine incertă.

Un posibil scenariu: energie scumpă pe termen lung

În analiza sa, Leonardo Badea ridică o întrebare esențială: vor recurge statele din Orientul Mijlociu la strategii similare celor din trecut pentru a compensa pierderile?

„Menținerea prin strategia OPEC a unor cotații ridicate ale hidrocarburilor (…) ar echivala cu un transfer al poverii refacerii capacităților de producție către statele importatoare”, avertizează acesta.

Într-un astfel de scenariu, economii precum cele din Uniunea Europeană, dar și țări precum Japonia, China sau India ar suporta indirect costurile reconstrucției infrastructurii energetice din regiune.

Consecința directă ar fi un puseu inflaționist prelungit, alimentat de prețurile ridicate la energie.

Gazul, veriga critică a economiei europene

Spre deosebire de crizele din trecut, actualul șoc energetic afectează direct structura economică a Europei. Gazul natural joacă un rol esențial nu doar în industrie, ci și în stabilirea prețului energiei electrice.

„Un șoc asupra ofertei de LNG trebuie interpretat nu doar ca o perturbare sectorială, ci ca un șoc sistemic”, explică Leonardo Badea. El descrie un mecanism în lanț: creșterea prețului gazului influențează energia electrică, care la rândul său afectează industriile energointensive și, ulterior, întregul lanț economic.

Acest efect de propagare generează presiuni suplimentare asupra inflației și reduce competitivitatea industriei europene.

Dilema Europei: revenirea temporară la combustibili fosili

În contextul actual, apare o întrebare sensibilă: ar putea Europa să revină temporar la utilizarea unor combustibili precum cărbunele?

„Istoria economică arată că, în situații de constrângere severă a ofertei, sistemele energetice tind să privilegieze securitatea aprovizionării”, afirmă Leonardo Badea. Această posibilitate ar contrazice obiectivele tranziției verzi, dar ar putea deveni inevitabilă pe termen scurt, dacă presiunile asupra pieței gazelor persistă.

Politica monetară, limitată într-o „epocă a energiei dominante”

Oficialul BNR avertizează că instrumentele clasice de politică economică devin mai puțin eficiente în actualul context. El respinge ideea replicării modelului dur de combatere a inflației asociat cu Paul Volcker, argumentând că o astfel de abordare ar putea destabiliza economiile europene, deja afectate de niveluri ridicate ale datoriei publice.

„Abordarea adecvată în momentul de față ar fi una de tip ‘balancing act’”, subliniază Leonardo Badea, referindu-se la necesitatea unui echilibru între controlul inflației și menținerea stabilității financiare. El introduce conceptul de „Energy Dominance”, în care disponibilitatea și costul energiei devin factori dominanți ai dinamicii macroeconomice, limitând eficiența politicilor monetare și fiscale.

Ce trebuie să facă România: investiții și eficiență

În acest context, mesajul pentru România este clar. Țara trebuie să accelereze investițiile în infrastructura energetică și să valorifice avantajele existente.

„România beneficiază în acest moment de o bună diversificare a resurselor de producere a energiei”, arată Leonardo Badea.

Printre direcțiile esențiale menționate se numără:

• dezvoltarea capacităților nucleare;
• exploatarea resurselor din Marea Neagră;
• extinderea energiei regenerabile;
• modernizarea rețelelor de transport și distribuție.

Pe termen scurt însă, accentul trebuie pus pe eficiența energetică.

„Trebuie să se acorde importanță creșterii eficienței energetice și modernizării rețelelor (…) în vederea utilizării optime a resurselor existente”, a subliniat oficialul BNR. „Suntem supuși unei crize care capătă dimensiuni internaționale și care afectează rețelele globale de distribuție și aprovizionare”, a concluzionat oficialul băncii centrale.