Cine sunt marile puteri care profită de războiul din Orientul Mijlociu

Războiul din Orientul Mijlociu a modificat balanța puterii și a piețelor regionale, generând noi beneficiari politici și economici.

Marile beneficii nu vin neapărat din teritoriu sau forță militară, ci din controlul resurselor, comerțului și al influenței strategice.

Războiul din Orientul Mijlociu aduce maxime istorice pentru giganții petrolieri

Acțiunile marilor companii petroliere occidentale au urcat puternic după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu. Șocul de aprovizionare a împins prețurile globale la petrol și gaze la niveluri record. Potrivit unei analize Rystad Energy, în doar două săptămâni de la primele atacuri americano-israeliene asupra Iranului, valoarea cumulată a celor șase mari „super-majori” listați la bursă a crescut cu peste 130 de miliarde de dolari.

Prețul mediu al mașinilor electrice în Europa scade cu 1.800 de euro

20:24

ANALIZĂ

Logistica sub presiunea conflictelor geopolitice. România poate devin hub regional

19:12

Cele mai mari câștiguri au fost înregistrate de trei giganți petrolieri. Shell, cea mai mare companie petrolieră europeană, a atins vineri o evaluare record de 190 de miliarde de lire sterline pe Bursa din Londra, cu circa 12% mai mult față de 27 februarie. În Statele Unite, ExxonMobil și Chevron au avansat cu peste 5%, respectiv 7%, ducând capitalizarea la 630 de miliarde de dolari și, respectiv 390 de miliarde de dolari.

Creșterea prețurilor la energie este așteptată să aducă zeci de miliarde de dolari în plus pentru industrie, chiar dacă unele facilități din Orientul Mijlociu au fost afectate. Rystad Energy estimează că grupurile petroliere americane ar putea obține un plus de 63,4 miliarde de dolari. Totodată, analiștii Goldman Sachs apreciază că BP și Shell ar putea câștiga împreună aproximativ cinci miliarde de lire sterline.

Scumpirea petrolului a compensat chiar și oprirea producției la principala instalație de gaze naturale lichefiate din Qatar. Situația a determinat Shell să declare forță majoră pentru livrările către clienți. Prețul internațional de referință al petrolului a urcat la 117 dolari pe baril la începutul săptămânii. Apoi, acesta a scăzut ușor la puțin peste 103 dolari pe baril la finalul tranzacțiilor din Marea Britanie.

Câștigători și pe piața europeană

Și alți mari jucători europeni au înregistrat creșteri semnificative, deși nu au atins maximele istorice. Acțiunile BP au urcat cu peste 12% față de sfârșitul lunii februarie, ajungând la o capitalizare de 82 de miliarde de lire sterline. TotalEnergies a crescut cu aproximativ 10%, până la 176 de miliarde de euro. Grupul italian ENI a înregistrat o creștere de circa 13%, până la 67 de miliarde de euro.

Printre beneficiarii scumpirii energiei se numără și Equinor, compania petrolieră de stat din Norvegia, care are listată o treime dintre acțiuni. Fiind cel mai mare furnizor de gaze din Europa și fără active în Orientul Mijlociu, Equinor a profitat direct de tensiunile de pe piață.

Acțiunile listate la bursa din Oslo au urcat cu peste 20% în două săptămâni. Totuși, valoarea de piață, de aproximativ 90 de miliarde de dolari, rămâne sub recordurile atinse după invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022.

Reacții critice din partea organizațiilor de mediu

Creșterea acțiunilor companiilor petroliere a stârnit un val de critici. Grupul 350.org a cerut guvernelor să taxeze profiturile suplimentare. Organizația susține că populația nu ar trebui să plătească pentru criză, în timp ce marile companii profită de război.

„Răspunsul corect este o taxă solidă pe profiturile excepționale, iar banii trebuie redirecționați pentru sprijinirea gospodăriilor și accelerarea tranziției către energie curată”, a declarat Clémence Dubois, manager global de campanii al 350.org. Ea a avertizat și împotriva reducerii accizelor la carburanți, despre care spune că nu ar reprezenta un ajutor real pentru familii, ci „o subvenție pentru companii care deja se bucură de profituri excepționale”.