CFA România vede o creștere economică de cel mult 0,5% în 2027: România riscă să rămână în stagnare

Economia României ar putea avansa cu numai 0-0,5% în 2027, într-un scenariu mult mai slab decât estimările de 1,8-2,5% din consensul de piață, consideră Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România. Economiștii CFA se așteaptă ca 2026 să se încheie cu o ușoară recesiune, iar anul viitor să aducă cel mult o revenire marginală a economiei.

Estimarea a fost prezentată luni, la lansarea raportului „FY 2027 Macroeconomic Outlook”. Potrivit lui Codirlașu, economia ar rămâne practic în aceeași zonă de stagnare, chiar dacă în 2027 PIB-ul ar trece pe creștere.

„Credem că PIB-ul va rămâne tot în situația actuală, adică o creștere economică modestă și anul viitor. Îl estimăm undeva între 0 și 0,5%, versus consensusul de 1,8-2,5%“, a spus președintele CFA România.

Getica 95 cere din nou insolvența după oprirea reactoarelor de la Cernavodă. Furnizorul spune că pierde milioane de lei pe zi

12:14

Euro ajunge la minimul ultimelor 17 luni față de dolar. Temerile privind finanțele Franței se extind în piețele europene

10:45

CFA România vede o economie aproape de stagnare și în 2027

Pentru 2026, scenariul de bază al CFA România indică deja o ușoară recesiune. În acest context, trecerea pe plus în 2027 nu ar însemna o revenire puternică a activității economice, ci mai degrabă o stabilizare după perioada de contracție.

Perspectiva este considerabil mai pesimistă decât estimările de consens menționate de CFA România, care indică o creștere economică de 1,8-2,5% pentru 2027.

Și sondajele recente ale Asociației CFA România indicau deteriorarea perspectivelor. În august, anticipațiile privind economia pentru 2026 au coborât la numai 0,1%, iar participanții au continuat să anticipeze o situație de stagflație, caracterizată prin inflație ridicată și stagnare economică.

Pentru 2027, CFA România estimează o inflație de 4-5%, în timp ce rata de politică monetară ar putea ajunge la 5-5,5%. Codirlașu se așteaptă la reduceri ale dobânzii de către banca centrală, dar atrage atenția că mediul internațional nu oferă același sprijin, în condițiile în care dobânzile marilor bănci centrale rămân un factor de presiune.

Deficitul bugetar ar putea coborî la 6% din PIB

Consolidarea fiscală va continua să fie una dintre principalele teme pentru economia României în 2027. Alexandra Smedoiu, vicepreședinte al CFA România, estimează că deficitul bugetar ar putea ajunge la aproximativ 6% din PIB la finalul anului viitor.

O asemenea evoluție ar reprezenta, în opinia sa, o realizare, însă presiunile asupra bugetului vor rămâne ridicate.

Consumul este deja afectat de măsurile de consolidare fiscală, iar investițiile sunt de asemenea sub presiune. În plus, eventuale noi majorări de taxe ar putea fi dificil de absorbit într-o economie cu o dinamică slabă.

În acest context, controlul cheltuielilor publice va trebui să continue, potrivit reprezentantei CFA România.

„Vor fi în continuare presiuni pe buget pentru că vor fi cheltuieli care vor trebui susținute, probabil într-un context în care consumul a scăzut, investițiile au scăzut, creșterile de taxe viitoare, dacă vor fi, vor fi greu de absorbit“, a afirmat Alexandra Smedoiu.

Un alt punct vulnerabil rămâne deficitul de cont curent. CFA România estimează că acesta ar putea rămâne în jurul nivelului de 6% din PIB în 2027, ceea ce arată că dezechilibrul extern se va corecta lent.

România are nevoie de o balanță comercială mai echilibrată, cu exporturi mai mari și o dependență mai redusă de importuri, însă revenirea economică slabă și competitivitatea externă limitează viteza cu care acest dezechilibru poate fi redus.

Fără PNRR, presiunea asupra finanțelor publice crește

Una dintre problemele evidențiate de Codirlașu este faptul că România va trebui să continue consolidarea fiscală într-un moment în care sprijinul oferit de fondurile europene din PNRR se reduce.

Președintele CFA România consideră că va fi dificil să fie menținut deficitul sub control în 2027 în lipsa acelorași fluxuri de finanțare.

Riscurile fiscale se reflectă și în perspectiva ratingului suveran. Codirlașu spune că România și-a păstrat ratingul în categoria investment grade, însă riscul unei retrogradări va rămâne prezent pentru mai mulți ani.

Pentru o eventuală îmbunătățire a ratingului, România ar avea nevoie nu doar de reducerea deficitului bugetar, ci și de o perioadă de creștere economică susținută.

Agenția S&P a confirmat recent ratingul României la BBB-/A-3, ultima treaptă din categoria investment grade, dar a menținut perspectiva negativă. Agenția estimează un deficit bugetar de 6,25% din PIB în 2026 și 5,8% în 2027 și avertizează asupra riscurilor asociate consolidării fiscale, necesarului ridicat de finanțare externă și încrederii investitorilor.

S&P vede însă o perspectivă mai favorabilă pentru creștere decât CFA România, estimând o contracție de 0,5% în 2026, urmată de un avans de 2,25% în 2027. Diferența dintre cele două scenarii subliniază gradul ridicat de incertitudine privind viteza cu care economia românească poate reveni pe creștere.

Leul ar putea ajunge la 5,4-5,5 lei pentru un euro

Pe piața valutară, CFA România se așteaptă la o depreciere graduală a monedei naționale. Estimarea pentru cursul euro/leu la sfârșitul lui 2027 este de 5,4-5,5 lei pentru un euro.

Codirlașu consideră că leul este în prezent supraevaluat cu aproximativ 17%, chiar dacă moneda națională a trecut deja prin episoade importante de depreciere.

Presiunile asupra leului vin inclusiv din diferențialul ridicat de inflație față de zona euro. Codirlașu a arătat recent că, pe termen mediu și lung, acest diferențial generează în mod natural presiuni pentru deprecierea monedei naționale.

Estimarea pentru 2027 trebuie privită și în contextul evoluției recente a cursului. Pe 2 octombrie, euro a urcat la 5,3447 lei, un nou maxim istoric, după o depreciere într-o singură zi de 1,27% a leului.

Pentru economia românească, un leu mai slab poate contribui la ajustarea dezechilibrelor externe, dar are și efecte asupra inflației, costurilor de finanțare și prețurilor bunurilor importate.