Băncile din România au avut un deficit de lichiditate în valoare de 4,5 miliarde de lei

După trei ani de stabilitate, băncile din România s-au trezit, în iunie, cu un deficit de lichiditate de 4,5 miliarde de lei. Trecerea rapidă de la un excedent masiv la un deficit alarmant are legătură directă cu instabilitatea politică și cu alegerile prezidențiale.

Băncile din România, deficit de lichiditate de 4,5 miliarde de lei

Sistemul bancar românesc a trecut de la un confortabil excedent de lichiditate de 27,3 miliarde de lei în aprilie, la un deficit zilnic de 4,5 miliarde de lei – în iunie. Această inversare spectaculoasă, petrecută în doar două luni, este corelată cu ieșirile de capital masive provocate de rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, urmate de demisia premierului Marcel Ciolacu. Incertitudinea politică a afectat încrederea investitorilor, iar efectul a fost rapid resimțit în bănci.

BNR a fost nevoită să intervină prin operațiuni repo pentru a susține băncile comerciale cu 8,4 miliarde de lei în sistem. În același timp, alte bănci, cu lichiditate în exces, au preferat să plaseze sume similare la facilitatea de depozit oferită de banca centrală. Practic, sistemul a devenit fragmentat: unele instituții rămân cu bani în plus, în timp ce altele se confruntă cu un deficit acut.

România urcă în clasamentul global 5G: locul 34 mondial, cu viteze în creștere și acoperire extinsă

18:39

Criptomonedele devin mainstream: un val corporatist transformă Bitcoin în activ de trezorerie

18:23

Leul, sub presiune: BNR sacrifică rezerva valutară

Pentru a evita o prăbușire a leului în această perioadă tensionată, Banca Națională a intervenit agresiv pe piața valutară, cheltuind între 6 și 8 miliarde de euro din rezerva internațională. Efortul de apărare a monedei naționale a dus însă la o altă consecință: o scurgere semnificativă de lichidități din sistemul bancar, ceea ce a contribuit direct la înăsprirea condițiilor de creditare.

Dobânzile au explodat. ROBOR la 3 luni a crescut de la 5,9% în aprilie la 7,12% în iunie. IRCC, indicele care afectează direct creditele cu rată variabilă, s-a majorat pe fondul creșterii dobânzilor medii zilnice din piața interbancară. În acest context, ratele românilor la bănci au crescut vizibil, accentuând povara financiară asupra populației deja afectate de inflație.

Semne de calm, dar incertitudinea continuă

Situația pare să se fi stabilizat după formarea guvernului condus de Ilie Bolojan, care a anunțat măsuri ferme pentru reducerea deficitului bugetar: creșterea taxelor și limitarea cheltuielilor publice. În consecință, BNR nu a mai organizat licitații repo în ultima săptămână, iar dobânzile interbancare au început să scadă – de la 6,55% la 5,63%, iar ROBOR la 3 luni a coborât ușor la 6,77%.

Totuși, analiștii avertizează că această relaxare ar putea fi temporară. Prognozele indică o revenire a inflației la niveluri de 7,5-8% în următoarele luni, pe fondul creșterii TVA-ului, a accizelor și a scumpirii facturilor la energie. În aceste condiții, dobânzile ar putea rămâne ridicate, iar presiunea pe sistemul bancar ar putea reveni în forță.