Prima pagină » Cât valorează o diplomă universitară în România

Cât valorează o diplomă universitară în România

ANALIZĂ
Cât valorează o diplomă universitară în România
Foto: Freepik

Un raport recent arată o diferență semnificativă de venituri între românii absolvenți cu diplomă universitară și cei fără studii superioare.

Potrivit datelor Eurostat, absolvenții de învățământ superior câștigă în medie cu aproape 150% mai mult, evidențiind impactul major al educației asupra nivelului salarial în țara noastră.

Absolvenții cu diplomă universitară câștigă cu 148% mai mult decât cei fără studii superioare

Cât valorează o diplomă universitară în România

Foto: Freepik

În Uniunea Europeană, nivelul de educație continuă să influențeze în mod decisiv veniturile. Potrivit celor mai recente date Eurostat, tinerii cu studii superioare câștigă, în medie, cu 38% mai mult decât cei cu studii medii și cu 68% mai mult decât cei cu educație scăzută, transmite Euronews.

Deși aceste valori oferă o imagine generală, diferențele dintre țări sunt considerabile și reflectă particularitățile economice și sociale ale fiecărei regiuni.

Fiecare an suplimentar de studii aduce o creștere estimată de aproximativ 7% a veniturilor individuale în Europa, se arată în raportul „Investing in Education 2025” al Comisiei Europene.

Prin urmare, în toate cele 36 de state analizate, absolvenții de facultăți obțin venituri superioare celor care au finalizat doar liceul sau studii postliceale.

Cât câștigă tinerii din Europa în funcție de studii

Datele Eurostat relevă că venitul mediu disponibil net al gospodăriilor din UE a fost de 21.644 de euro în 2024. Analiza veniturilor în funcție de nivelul educațional relevă diferențe clare.

Astfel, persoanele cu educație scăzută câștigă anual, în medie, 17.517 euro. În schimb, cele cu educație medie au un venit mediu anual de 21.401 euro. Cel mai bine plătiți sunt absolvenții de studii superioare, care câștigă într-un an în medie 29.490 euro.

Clasificarea europeană ISCED împarte nivelurile educaționale astfel:

  • scăzut (0-2) – preșcolar, școală primară și gimnazială;
  • mediu (3-4) – liceu și postliceal non-universitar;
  • înalt (5-8) – studii universitare și postuniversitare.

În România, diploma universitară oferă un decalaj salarial substanțial

Diferențele salariale variază semnificativ la nivel continental. În Islanda, spre exemplu, decalajul dintre absolvenții de facultate și cei cu educație medie este de doar 6%. De asemenea, în Turcia, acest decalaj ajunge la 62%. În interiorul Uniunii Europene, diferențele merg de la 15% în Austria până la 57% în Lituania.

Astfel, se observă o tendință clară. În Europa de Est și de Sud-Est, diferențele salariale în funcție de educație sunt mai mari. În schimb, în nordul continentului acestea sunt moderate.

Țări precum România (51%), Bulgaria și Muntenegru (48% fiecare), Letonia (44%) și Serbia (40%) se numără printre statele unde educația universitară oferă un avantaj salarial substanțial. Totodată, în statele nordice, diferențele sunt mai mici: Islanda (6%), Norvegia (9%), Suedia (16%) și Danemarca (19%).

Românii cu studii superioare câștigă cu 148% mai mult decât cei cu studii minime

Diferențele cresc și mai mult când se compară veniturile tinerilor cu studii superioare și cele ale persoanelor cu educație scăzută. În acest caz, decalajul mediu ajunge la 68%, dar poate urca până la 148% în România și chiar 178% în Bulgaria. În șapte țări europene, inclusiv România, absolvenții de facultate câștigă cel puțin dublu comparativ cu persoanele cu educație minimă. Aceste state sunt și printre cele cu cele mai mici salarii minime din Europa.

Diferența este sub 50% în opt țări. Este vorba despre Islanda (14%), Norvegia (24%), Danemarca (29%), Finlanda (36%), Olanda (41%), Suedia și Slovenia (48% fiecare) și Austria (49%).

Această corelație între venituri și educație este strâns legată de contextul economic. Țările cu venituri generale mai mici tind să aibă și diferențe mai mari între categoriile educaționale. Printre statele unde absolvenții de universitate au cele mai scăzute venituri medii se numără Albania (4.348 euro), Macedonia de Nord (4.919 euro), Muntenegru (6.429 euro), Turcia (7.542 euro), Serbia (8.598 euro), Ungaria (11.580 euro), Slovacia (11.752 euro), România (12.463 euro), Bulgaria (12.569 euro) și Grecia (14.166 euro).

Cum se explică variațiile între studii și salarii

Specialiștii explică variațiile prin factori structurali și politici. Sistemele fiscale, protecția socială, puterea sindicatelor și politicile de piață a muncii influențează decisiv aceste diferențe.

În țările nordice, unde negocierile colective și standardele sociale sunt solide, decalajul educație–venit este mai mic. În Germania, Austria sau Elveția, sistemele duale de formare profesională contribuie la reducerea diferențelor, oferind salarii competitive și celor cu educație medie.

Totodată, în economiile cu productivitate inegală și protecție socială redusă, educația superioară continuă să fie principalul motor al mobilității economice.

Alte articole importante
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Companii
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Economia României traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, iar primele date centralizate după trimestrul întâi din 2026 indică o deteriorare accentuată a mediului de afaceri. Dacă în trecut problemele financiare afectau în principal companiile mici și mijlocii, acum dificultățile au ajuns și la firmele mari, cu sute de angajați, afaceri de […]
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Macroeconomie
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România a înregistrat o nouă creștere în 2025, ajungând la o valoare netă de 838 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate în raportul anual Media Fact Book 2026. Comparativ cu anul precedent, avansul a fost de 5,4%, confirmând tendința pozitivă a industriei de publicitate și media, chiar și într-un context economic […]
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Macroeconomie
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Prețurile la energie continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru economia românească, iar efectele se resimt atât în industrie, cât și în bugetele gospodăriilor. Un nou semnal de alarmă vine din partea lui Volker Raffel, președintele Federației Asociației Companiilor de Utilități din România (ACUE) și CEO al E.ON România, care susține că […]
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
Macroeconomie
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
România nu se află printre actorii principali ai disputei care se conturează la nivel european privind finanțarea infrastructurii energetice, însă decizia statelor membre de a reduce contribuțiile planificate pentru proiectele comune de rețea ar putea influența pe termen lung și dezvoltarea sistemului energetic regional. În centrul negocierilor se află miliarde de euro necesare pentru extinderea […]
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
Macroeconomie
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
România a înregistrat o scădere semnificativă în cel mai recent clasament al competitivității economice globale realizat de Institutul pentru Management și Dezvoltare (IMD) din Lausanne, coborând 12 poziții și ajungând pe locul 61 din 70 de economii analizate. Evoluția marchează o deteriorare vizibilă a poziției țării în raport cu economii comparabile din regiune și ridică […]
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Macroeconomie
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Brașovul și Clujul-Napoca își păstrează pozițiile de lider în topul celor mai atractive orașe din România pentru locuire, potrivit Indexului de Atractivitate Urbană 2026 realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. În același timp, Constanța urcă pe locul al treilea, consolidând un podium dominat de centre urbane cu profil economic și turistic puternic. Clasamentul general al […]