Cât valorează o diplomă universitară în România

Un raport recent arată o diferență semnificativă de venituri între românii absolvenți cu diplomă universitară și cei fără studii superioare.

Potrivit datelor Eurostat, absolvenții de învățământ superior câștigă în medie cu aproape 150% mai mult, evidențiind impactul major al educației asupra nivelului salarial în țara noastră.

Absolvenții cu diplomă universitară câștigă cu 148% mai mult decât cei fără studii superioare

Foto: Freepik

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

În Uniunea Europeană, nivelul de educație continuă să influențeze în mod decisiv veniturile. Potrivit celor mai recente date Eurostat, tinerii cu studii superioare câștigă, în medie, cu 38% mai mult decât cei cu studii medii și cu 68% mai mult decât cei cu educație scăzută, transmite Euronews.

Deși aceste valori oferă o imagine generală, diferențele dintre țări sunt considerabile și reflectă particularitățile economice și sociale ale fiecărei regiuni.

Fiecare an suplimentar de studii aduce o creștere estimată de aproximativ 7% a veniturilor individuale în Europa, se arată în raportul „Investing in Education 2025” al Comisiei Europene.

Prin urmare, în toate cele 36 de state analizate, absolvenții de facultăți obțin venituri superioare celor care au finalizat doar liceul sau studii postliceale.

Cât câștigă tinerii din Europa în funcție de studii

Datele Eurostat relevă că venitul mediu disponibil net al gospodăriilor din UE a fost de 21.644 de euro în 2024. Analiza veniturilor în funcție de nivelul educațional relevă diferențe clare.

Astfel, persoanele cu educație scăzută câștigă anual, în medie, 17.517 euro. În schimb, cele cu educație medie au un venit mediu anual de 21.401 euro. Cel mai bine plătiți sunt absolvenții de studii superioare, care câștigă într-un an în medie 29.490 euro.

Clasificarea europeană ISCED împarte nivelurile educaționale astfel:

• scăzut (0-2) – preșcolar, școală primară și gimnazială;
• mediu (3-4) – liceu și postliceal non-universitar;
• înalt (5-8) – studii universitare și postuniversitare.

În România, diploma universitară oferă un decalaj salarial substanțial

Diferențele salariale variază semnificativ la nivel continental. În Islanda, spre exemplu, decalajul dintre absolvenții de facultate și cei cu educație medie este de doar 6%. De asemenea, în Turcia, acest decalaj ajunge la 62%. În interiorul Uniunii Europene, diferențele merg de la 15% în Austria până la 57% în Lituania.

Astfel, se observă o tendință clară. În Europa de Est și de Sud-Est, diferențele salariale în funcție de educație sunt mai mari. În schimb, în nordul continentului acestea sunt moderate.

Țări precum România (51%), Bulgaria și Muntenegru (48% fiecare), Letonia (44%) și Serbia (40%) se numără printre statele unde educația universitară oferă un avantaj salarial substanțial. Totodată, în statele nordice, diferențele sunt mai mici: Islanda (6%), Norvegia (9%), Suedia (16%) și Danemarca (19%).

Românii cu studii superioare câștigă cu 148% mai mult decât cei cu studii minime

Diferențele cresc și mai mult când se compară veniturile tinerilor cu studii superioare și cele ale persoanelor cu educație scăzută. În acest caz, decalajul mediu ajunge la 68%, dar poate urca până la 148% în România și chiar 178% în Bulgaria. În șapte țări europene, inclusiv România, absolvenții de facultate câștigă cel puțin dublu comparativ cu persoanele cu educație minimă. Aceste state sunt și printre cele cu cele mai mici salarii minime din Europa.

Diferența este sub 50% în opt țări. Este vorba despre Islanda (14%), Norvegia (24%), Danemarca (29%), Finlanda (36%), Olanda (41%), Suedia și Slovenia (48% fiecare) și Austria (49%).

Această corelație între venituri și educație este strâns legată de contextul economic. Țările cu venituri generale mai mici tind să aibă și diferențe mai mari între categoriile educaționale. Printre statele unde absolvenții de universitate au cele mai scăzute venituri medii se numără Albania (4.348 euro), Macedonia de Nord (4.919 euro), Muntenegru (6.429 euro), Turcia (7.542 euro), Serbia (8.598 euro), Ungaria (11.580 euro), Slovacia (11.752 euro), România (12.463 euro), Bulgaria (12.569 euro) și Grecia (14.166 euro).

Cum se explică variațiile între studii și salarii

Specialiștii explică variațiile prin factori structurali și politici. Sistemele fiscale, protecția socială, puterea sindicatelor și politicile de piață a muncii influențează decisiv aceste diferențe.

În țările nordice, unde negocierile colective și standardele sociale sunt solide, decalajul educație–venit este mai mic. În Germania, Austria sau Elveția, sistemele duale de formare profesională contribuie la reducerea diferențelor, oferind salarii competitive și celor cu educație medie.

Totodată, în economiile cu productivitate inegală și protecție socială redusă, educația superioară continuă să fie principalul motor al mobilității economice.