Contul de TikTok al lui Janne D’Huyvetter arăta, la început, ca orice alt cont al unui influencer de călătorie: plin de apusuri de vis și valuri perfecte pentru surfing, recenzii din cafenele și sfaturi pentru backpacking în străinătate. Pentru a-și reface economiile în 2023, tânăra belgiană de 30 de ani și-a luat o viză de muncă în Australia și s-a angajat să facă curățenie în dormitoare și bucătării, într-o tabără izolată de mineri, aflată în deșert. Conținutul ei online a luat atunci o turnură surprinzătoare.
„O zi din viața mea: femeie de serviciu FIFO”, a scris ea într-una dintre primele postări despre munca fly-in, fly-out. În cazul acestui model de muncă, angajații sunt transportați cu avionul spre mine izolate, unde stau săptămâni întregi. Într-un videoclip de 18 secunde din ianuarie 2024, D’Huyvetter arăta frânturi din ziua ei: îmbracă o uniformă galbenă cu benzi fluorescente, împinge un cărucior de curățenie și mâncă la cantina companiei. Videoclipul a adunat aproape 950.000 de vizualizări – mult mai mult decât orice altă creație anterioară – ceea ce a determinat-o să posteze constant conținut despre viața din mină. Acum este una dintre cele mai urmărite influencerițe FIFO de pe TikTok, oferindu-le celor 83.000 de urmăritori sfaturi despre cum să îi calce pe urme. Pe scurt: ia-ți o viză, zboară spre Perth, pune-ți CV-ul la punct și aplică.
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/08/Screen-Shot-2025-08-26-at-11.32.19-1024x561.png)
Foto: June.be
O rețea în expansiune
Contul lui D’Huyvetter face parte din ceea ce pare a fi o rețea de lucru în expansiune, care leagă social media de minele de metale și minerale din Australia de Vest. Hashtag-ul #fifo a apărut în sute de videoclipuri pe TikTok încă din 2023, multe postate de tineri europeni, în vârstă de 20 și 30 de ani. Australia a emis 1.414 vize de muncă de tip working holiday pentru al doilea an (practic, reînnoiri) către străinii angajați în sectorul minier în cele 12 luni până în iunie 2024, față de mai puțin de 500 cu un an înainte. (Datele sectoriale nu sunt disponibile pentru vizele din primul an, întrucât, de obicei, lucrătorii aplică la joburi abia după ce au obținut viza și au ajuns în țară.) Căutările pe Google pentru „FIFO Australia” au explodat și ele, atingând niveluri record, deși sistemul fly-in, fly-out este o practică veche de zeci de ani în țară.
Creșterea interesului le oferă antreprenorilor și agențiilor de recrutare – care furnizează o mare parte din forța de muncă pentru giganți precum BHP Group, Fortescue și Rio Tinto – mai multe opțiuni pentru a ocupa posturi de foraj, joburi de condus camioane sau curățenie, într-un moment în care lipsa generală de lucrători se resimte puternic. Joburile presupun, în general, una-două săptămâni de lucru intens într-un loc izolat, urmate de câteva zile libere la Perth. Mulți plătesc peste 100.000 AUD (64.800 USD) pe an, ceea ce înseamnă peste salariul mediu din țară. Unele anunțuri atrag peste 1.000 de aplicanți, spune Kirsty Sewell, consultantă care îi ajută pe doritori să își adapteze CV-urile: „Este mult mai competitiv în ultimii ani”.
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/08/Screen-Shot-2025-08-26-at-11.40.16.png)
Un cont de succes / Foto: Instagram
Backpackeri care vor să strângă bani din joburi temporare
Mulți adepți FIFO sunt backpackeri care vor să strângă bani din joburi temporare mult mai bine plătite decât cele de nivel de intrare din țările lor. Poate părea improbabil ca o globetrotter ca D’Huyvetter să treacă de la a posta despre pahare compostabile într-o cafenea din Lombok, Indonezia, la o muncă fizică grea într-o industrie extractivă. Dar, cum cazarea, mesele și alte facilități sunt incluse, angajații aproape că nu au cheltuieli în tabere, ceea ce le lasă mai mulți bani pentru excursii în destinații „de TikTok” precum Bali, accesibilă ușor din Perth.
Thomas Nicoud, un francez de 29 de ani, specializat în design interior, a văzut primele videoclipuri FIFO în feed-ul său de Instagram acum doi ani. În ele, tineri se lăudau că angajatorii îi zboară la și de la mine, le oferă mâncare gratis, piscine și săli de sport, în timp ce conturile bancare li se umplu. Acum el operează camioane și utilaje care extrag resturi din zăcăminte de aur sau minereu de fier pentru mine mari din deșertul australian. (Nicoud și D’Huyvetter au refuzat să dea numele angajatorilor din cauza politicilor companiilor.)
Marile conglomerate miniere profită și ele de atenția din social media: BHP a început să posteze videoclipuri cu hashtagul #FIFOlife, promovând terenuri de golf, fripturi la grătar și cazare individuală în taberele sale miniere din Australia.
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/08/ian-oVi8twXYIhU-unsplash-1024x576.jpg)
Foto: Unsplash
Nu tot ce vezi online e real
Totuși, lucrătorii FIFO avertizează că nu tot ce vezi online e real. Videoclipurile virale sugerează adesea că oricine poate prinde un job fără experiență, dar în realitate nu e atât de ușor. Hostelurile din Perth pline de europeni aflați în căutarea unui loc de muncă sunt dovada competiției acerbe. Și nu toate minele australiene sunt locuri prietenoase: o anchetă guvernamentală din 2022 a descoperit zeci de cazuri de hărțuire sexuală și abuz împotriva femeilor pe șantierele unor mari companii.
Cei care reușesc să se angajeze spun că munca este, deloc surprinzător, mult mai epuizantă decât sugerează social media. Deși multe dintre facilitățile de wellness arătate online există în anumite tabere, faptul că trebuie să pleci la lucru în întunericul dimineții devreme, pentru o muncă fizică grea sub soarele deșertului, îi lasă pe mulți prea obosiți ca să le folosească. „Nu luați prea în serios ce vedeți în acele videoclipuri, pentru că mulți mint doar pentru vizualizări”, spune Nicoud într-un apel video, părând acoperit de praf după o tură de 12 ore. „Sunt de un an în minerit și n-am folosit niciodată o piscină.”
Mici afaceri colaterale
Cum joburile sunt la mare căutare, unii lucrători FIFO au încercat să câștige bani vânzând ghiduri scrise chiar de ei despre industrie sau servicii de redactare a scrisorilor de intenție pe social media. Înainte să se mute în Australia pentru un job în minerit, în ianuarie, Luca Spajic a plătit unui influencer FIFO 500 € (580 USD) pentru un fișier care conținea „sfaturi și linkuri de recrutare”. „Primeai acces la un Google Doc pus laolaltă neglijent”, spune Spajic, care numește produsul o țeapă.
Totuși, de când și-a lăsat jobul de sudor în Germania pentru a lucra ca lăcătuș mecanic în minele BHP, Fortescue și alte companii australiene, Spajic a reușit să strângă peste 40.000 AUD. „E doar o chestiune de timp până când toată lumea va vrea să vină aici”, spune el.