Blackout în Europa. Lecții și riscuri. „Ar putea să se întâmple și la noi?”

Blackout-urile pot fi cauzate de atacuri cibernetice, evenimente naturale sau de erori umane și pot deveni amenințări colective într-o Europă cu sisteme energetice interconectate. Incidentul din Bali, țară afectată, vineri, de o pană masivă de curent, e un nou semnal de alarmă și, totodată, un indiciu că riscul ar putea fi global.

Cum ar afecta o pană masivă de curent viața într-un oraș? În multe localități spaniole, serviciile se telefonie mobilă s-au întrerupt, iar oamenii nu au mai putut comunica unii cu alții. În lipsa electricității, bancomatele au rămas mute, iar cardurile bancare au devenit simple bucăți inutile de plastic. Semafoarele s-au stins, iar serviciul de transport public a fost perturbat, trenurile au oprit în câmpuri, iar pasagerii au așteptat cu orele reluarea curselor.

Imaginile care au venit în ultimele zile din Spania au avut impact major asupra publicului european și au alertat decidenții politici din fiecare țară. Comunități spaniole au experimentat, în premieră, un scenariu dificil: prăvălii cu storurile trase, supermarketuri pustii, metrouri blocate în subteran, zboruri anulate și avioane rămase la sol, spitale și clădiri de birouri pierdute în întuneric. Presa a publicat fotografii cu centre multifuncționale, reunind spații de birouri, săli de sport, magazine și restaurante, care au rămas pustii, în beznă. Cumpărătorii din piețe s-au străduit să-și facă proviziile până la căderea întunericului, amatorii de sport s-au retras de pe stadioane, luminându-și drumul spre casă cu lanternele telefoanelor.

Bursa de Valori București închide pe minus după alegeri. Ședința de luni s-a soldat cu scăderi de aproape 3%

22:07

Cristina Chiriac, CONAF: “Antreprenoriatul feminin, în special în zona IMM-urilor, este primul care resimte efectele unui climat politic incert”

21:53

Sebastian Burduja: “România nu ajunge în beznă”

“România nu ajunge în beznă”, declara, la finalul săptămânii trecute, Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, subliniind: “Repet, repet, repet: din toate datele pe care le avem la acest moment, nu există niciun risc de blackout în România”. Mesajul a fost, printre altele, menit să combată dezinformările care legau procesul electoral de eventuale întreruperi ale curentului electric, după ce compania Rețele Electrice România a anunțat că va executa lucrări de mentenanță în prima parte a lunii mai.

“Lucrările de mentenanță și modernizare a rețelei sunt punctuale, programate și uzuale. Ținem lumina aprinsă pentru România și pentru toți românii”, a mai spuns Burduja.

Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Casian-Pavel Nițulescu, a dat, la rândul său, asigurări că incidentele de acest tip au fost extrem de rare în istoria noastră. România a trecut printr-un singur blackout energetic, pe 10 mai 1977, un eveniment care a durat 5 ore și a fost cauzat de o lipsă de comunicare între centrele de la Porțile de Fier și Sibiu. Analize recente publicate de World Population Review, bazate pe diverse rapoarte World Bank, par să confirme ipoteza unei probabilități reduse.

Pe primele locuri din perspectiva riscului de pană de curent în 2025 sunt listate șase țări, Austria, Elveția, Spania, Venezuela, Australia, Statele Unite și Pakistan. Din lotul statelor europene, Austria este prima care a început să se pregătească pentru pene masive de curent electric, încă din ultimul trimestru al anului 2021. Creșterea prețurilor la gaze și diminuarea rezervelor de combustibil sunt enumerate de WPR printre cauzele care ar putea contribui la această situație. Tot din 2021 promovează și Elveția pregătirea populației pentru posibile întreruperi ale curentului electric. Elveția ar putea rămâne fără electricitate timp de cel puțin două zile în 2025, estimează WPR. Pentru a contracara acest scenariu, guvernul elvețian intenționează să-și extindă sistemul de energie regenerabilă, inclusiv hidro. Spania se afla, de asemenea, în grupul țărilor care fac pregătiri pentru incidente de acest tip, iar riscul în acest caz este să rămână fără curent electric pe o perioadă mai lungă, precizează WPR.

Spania estimează pierderile la 800 de milioane de euro

Ministrul austriac al Apărării, Klaudia Tanner, anunța pentru prima oară, în 2021, că există riscul ca statele europene să experimenteze pene lungi de curent, îndemnându-i pe cetățeni să se pregătească cu pături, lumânări, alimente neperisabile și alte provizii de urgență. Diverse personalități din mediul academic spaniol au fost de acord că acest scenariu este unul credibil. Între timp, Europa a fost martoră celui mai mare blackout din ultimele două decenii, un incident care a stârnit îngrijorări în rândul operatorilor de energie, alertând, deopotrivă, comunitățile de afaceri și liderii politici. Din punct de vedere economic, efectele acestei pene de curent sunt, deocamdată, neclare, deși Spania își estimează pierderile la 800 de milioane de euro – potrivit Catalan News. Sistemele de retail, sectorul IT și al serviciilor digitale, manufacurierii sau domeniul industrial, toate au fost afectate. Blackout-ul a durat mai mult de 12 ore în anumite zone din Spania, cu un impact semnificativ asupra lanțurilor de aprovizionare și a altor segmente din sectorul alimentar. Industria cărnii a raportat pierderi de până la 190 de milioane de euro, din cauza întreruperii alimentării cu energie electrică a frigiderelor și altor echipamente esențiale.

Există rețele electrice sigure?

„Ar putea să se întâmple același lucru și la noi?” – este întrebarea pe care o ridică acum autoritățile din statele europene. Specialiștii citați de presa internațională opinează că nicio rețea electrică nu poate fi în perfectă securitate. “În contextul instabilității climatice, al amenințărilor digitale și al realinierilor geopolitice, securitatea energetică nu mai poate fi tratată ca o problemă tehnică secundară. Securitatea energetică va deveni, cel mai probabil, un front în lupta pentru păstrarea securității naționale, a vitalității economice și a stabilității”, comentează Market Watch.

Blackout-urile pot fi cauzate de atacuri cibernetice, evenimente naturale sau de erori umane și pot deveni amenințări colective într-o Europă cu sisteme energetice interconectate. Fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi furtunile și cutremurele, pot provoca daune severe infrastructurii critice, scrie The Guardian, într-o scurtă analiză a evenimentelor care au afectat, în urmă cu câteva, zile Spania și Portugalia și părți din sudul Franței interconectate cu sistemul spaniol. Nicio rețea energetică nu este complet sigură, iar investițiile în tehnologie și strategiile de gestionare a riscurilor sunt esențiale pentru a asigura sisteme energetice stabile și fiabile.

Nicio rețea electrică nu este infailibilă

Desigur, penele masive de curent rămân evenimente cu probabilitate scăzută, dar sunt proeminente, pentru că au un impact ridicat. Specialiștii în energie subliniază că, deși blackout-urile masive sunt rare, nicio rețea electrică nu este infailibilă. Indiferent cât de localizate par, acestea sunt incidente în lanț, care se propagă printr-o infrastructură strâns interconectată, comentează Market Watch. În sens geopolitic, nicio țară nu poate fi cu adevărat sigură, iar independența energetică autentică, de fapt, nu există. Prin urmare, securitatea energetică trebuie înțeleasă atât ca o prioritate națională, cât și ca o responsabilitate comună europeană – chiar globală.

Profesorul Jianzhong Wu, de la Universitatea Cardiff, citat de The Guardian, spunea, la rândul său, că “blackout-urile pot apărea oriunde”. El a adăugat că, în ciuda standardelor de fiabilitate ridicate, evenimentele de acest tip se pot întâmpla oricând, iar ridicarea nivelui de încredere către o fiabilitate completă ar necesita investiții economice exorbitante.

Cauze posibile ale blackout-urilor

Factorii geopolitici și atacurile cibernetice reprezintă o amenințare tot mai mare în lumea contemporană. Experți în securitate cibernetică, precum Dave Maasland, citat de The Guardian, avertizează că atacurile asupra infrastructurii energetice nu sunt „o ficțiune” și că au au fost deja înregistrate unele evenimente de acest tip, cum ar fi, potrivit sursei citate, atacurile Rusiei asupra sistemului de energie al Ucrainei.

Fenomenele naturale rămân și ele o amenințare reală. În Texas, o serie de furtuni din iarna anului 2021 a lăsat 4,5 milioane de gospodării fără curent electric.

Impactul energiei regenerabile

Invazia Rusiei în Ucraina, comentează Market Watch, a expus vulnerabilitățile sistemelor energetice europene, generând o căutare frenetică a surselor alternative de energie și accelerând eforturile generale în vederea extinderii sistemelor de energie regenerabilă. Noua criză antrenată de război a subliniat importanța diversificării surselor de energie pentru a spori securitatea energetică a continentului.

Prin urmare, un alt subiect pus în ultimele zile în relație cu colapsul sistemului electric din Spania este, precizează Guardian, dependența țării de sistemul de energie regenerabilă. În timpul blackout-ului, au existat pierderi majore în sud-vestul țării, ceea ce a destabilizat conexiunea electrică cu Franța. Experții avertizează că rețelele bazate pe energie regenerabilă sunt mai dificil de gestionat și necesită tehnologii de stabilizare a rețelei.

Integrarea în piața energetică a Uniunii Europene oferă beneficii evidente, cum ar fi stabilitate sporită, costuri reduse și suport de urgență în timpul crizelor. Sistemul interconectat expune, de asemenea, rețelele naționale la riscuri care depășesc controlul direct al fiecărei țări. O perturbare care se produce la sute de kilometri distanță poate să se transforme rapid într-o catastrofă internă.

În acest context, dezbaterea între autonomie și integrare devine o problemă esențială, care depășește discuțiile tehnice despre ingineria rețelei electrice. Este o chestiune de strategie economică și politică, care implică decizii fundamentale pentru viitorul energetic al Europei, concluzionează Market Watch.

Pe măsură ce statele membre își reevaluează politicile energetice, este crucial să fie găsit un echilibru între beneficiile integrării în rețelele europene și menținerea unei autonomii care să protejeze economiile naționale de eventuale crize externe. Colaborarea între țările europene va fi esențială pentru dezvoltarea unor soluții care să minimizeze riscurile și să asigure o infrastructură energetică mai rezistentă în fața provocărilor globale.

Pregătirea pentru evenimente neprevăzute

Incidentul din Spania este un semnal de alarmă pentru operatorii de rețele, care trebuie să fie pregătiți pentru evenimente neprevăzute. Uneori se pot combina mai multe tipuri de riscuri pentru un blackout catastrofal. Evenimentele în cascadă – sau în ciorchine, așa cum spun analiștii – pot fi imprevizibile, astfel încât necesitatea dezvoltării unor infrastructuri mai rezistente și mai inteligente devine din ce în ce mai urgentă. Kate Mulvany, consultant principal la Cornwall Insight, citat de Guardian, a menționat că soluția implementată în Marea Britanie pentru evitarea acestor incidente va fi dezvoltarea de noi instrumente de gestionare a sistemului, inclusiv baterii de dimensiuni mari, care joacă un rol vital în menținerea stabilității rețelei.