În 2024, România a atras doar 5,6 milioane de euro, în timp ce în 2023 nivelul era de 6,7 milioane de euro. Scăderea de 16,9% ridică semne de întrebare despre atractivitatea economiei locale pentru capitalul străin.
Potrivit datelor publicate de BNR, din totalul de 5,6 milioane de euro atrași ca investiții străine directe în 2024:
4,6 milioane de euro au reprezentat participații la capitalurile proprii.
Aporturi directe la capital: 1,5 milioane de euro.
Profituri reinvestite în companiile cu capital străin: 3,1 milioane de euro.
1 milion de euro au fost investiții sub formă de instrumente de datorie, adică diferența dintre datoriile asumate (2 milioane euro) și creanțele înregistrate (1 milion euro).
Astfel, reinvestirea profiturilor a jucat un rol esențial, ceea ce arată că investitorii existenți preferă să consolideze afacerile deja pornite, în loc să direcționeze sume mari către noi proiecte.
La finalul anului 2024, soldul total al ISD în România a atins 125,035 milioane de euro, repartizat astfel:
90,8 milioane de euro în capitaluri proprii, inclusiv profiturile reinvestite (72,6% din total).
34,2 milioane de euro în instrumente de datorie, reprezentând 27,4% din total.
Aceste cifre confirmă că România rămâne dependentă de capitalul străin, dar și că potențialul de atragere a unor noi fluxuri masive de investiții s-a diminuat considerabil în ultimul an.
În paralel cu scăderea investițiilor, veniturile obținute de nerezidenți din ISD în România au fost consistente, atingând 10,9 milioane de euro în 2024.
Defalcat, acestea s-au împărțit astfel:
9,7 milioane de euro din participații la capital, rezultate din:
14,4 milioane de euro profituri după impozitare.
4,7 milioane de euro pierderi înregistrate de companiile cu capital străin.
1,2 milioane de euro din dobânzi nete, diferența între dobânzile încasate de investitorii străini și cele plătite de aceștia pentru credite contractate prin companii afiliate.
Scăderea cu aproape 17% a ISD în 2024 poate fi pusă pe seama mai multor factori:
Incertitudinea legislativă și fiscală – modificările rapide de taxe și reglementări descurajează investițiile pe termen lung.
Costurile tot mai mari cu forța de muncă – salariile au crescut constant, reducând avantajul competitiv al României în raport cu alte piețe din regiune.
Probleme de infrastructură – lipsa autostrăzilor și întârzierile în proiectele energetice limitează atractivitatea pentru investitori.
Context regional complicat – războiul din Ucraina și tensiunile geopolitice afectează percepția de stabilitate a zonei.
În același timp, reinvestirea profiturilor arată că investitorii existenți au încredere în potențialul afacerilor deja dezvoltate, dar apetitul pentru proiecte noi scade.