Bugetul Franței pe 2026, în sfârșit adoptat după luni de blocaj politic. Deficitul urcă spre 5% din PIB. În România, bugetul este ținut la sertar, iar deficitul se taie din pix

Parlamentul Franței a adoptat oficial bugetul de stat pentru anul 2026, punând capăt unui impas politic prelungit care a alimentat temeri privind stabilitatea financiară a celei de-a doua economii a Uniunii Europene. Legea bugetară a trecut luni, la Paris, după luni de negocieri eșuate între partide și după activarea unei clauze constituționale controversate de către guvernul minoritar condus de premierul Sébastien Lecornu. În România, bugetul pe 2026 încă își așteaptă adoptarea.

Clauza constituțională care a deblocat bugetul

După luni de negocieri interpartide fără rezultat, premierul de centru-dreapta Sébastien Lecornu a recurs la o prevedere constituțională care permite guvernului să adopte un proiect de lege fără votul Parlamentului. Mecanismul, utilizat rar și considerat o soluție de ultimă instanță, oferă însă legislativului posibilitatea de a depune moțiuni de neîncredere, arată Politico.

În cazul în care o astfel de moțiune este adoptată, legea este respinsă, iar guvernul este obligat să demisioneze. Strategia aleasă de Lecornu a deschis astfel calea unei confruntări politice directe, cu riscuri majore pentru stabilitatea executivului.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Guvernul minoritar a fost supus mai multor moțiuni de neîncredere inițiate atât de partide de stânga, cât și de formațiuni de extremă dreapta. Toate au fost respinse, permițând astfel intrarea în vigoare a bugetului, după parcurgerea etapelor constituționale finale.

Rolul decisiv al socialiștilor în supraviețuirea guvernului

Un element-cheie în menținerea guvernului Lecornu a fost poziția Partidului Socialist, formațiune de centru-stânga care a refuzat să se alăture foștilor săi aliați în voturile de neîncredere. Decizia a venit în urma unor concesii obținute de la guvern, printre care introducerea unor măsuri sociale punctuale.

Printre acestea se numără menținerea unor programe de sprijin pentru studenți, inclusiv prânzuri subvenționate la prețul simbolic de un euro, măsură care a avut un impact politic semnificativ într-un context de inflație și presiune pe costul vieții.

Această susținere tacită a fost suficientă pentru ca guvernul să evite prăbușirea și să ducă la capăt procedura de adoptare a bugetului, într-un Parlament profund fragmentat.

Deficit mai mare decât planul inițial

Inițial, executivul francez își propusese să construiască un buget care să reducă deficitul public la 4,7% din produsul intern brut în 2026. Negocierile politice și acceptarea unor amendamente și măsuri suplimentare au modificat însă semnificativ această țintă.

Potrivit celei mai recente estimări guvernamentale, deficitul bugetar ar urma să ajungă la aproximativ 5% din PIB, nivel considerat ridicat în contextul regulilor europene și al presiunilor exercitate de piețele financiare asupra statelor cu datorii mari.

Creșterea deficitului reflectă atât concesiile politice făcute pentru a asigura supraviețuirea guvernului, cât și dificultatea de a impune măsuri de ajustare fiscală într-un climat social tensionat.

Evitarea unui scenariu de tip „shutdown”

Blocajul bugetar prelungit a ridicat riscul unui scenariu de tip american, în care lipsa unui buget aprobat ar fi putut conduce la paralizarea parțială a activității statului. Pentru a preveni acest lucru, autoritățile franceze au decis, la începutul anului, prelungirea temporară a bugetului anterior.

Această soluție de avarie a permis continuarea funcționării instituțiilor publice, dar a limitat capacitatea statului de a lansa programe noi și de a face investiții semnificative. Adoptarea bugetului pe 2026 elimină acest regim provizoriu, însă intrarea sa efectivă în vigoare mai depinde de o etapă formală.

Controlul Curții Constituționale

Înainte de aplicare, legea bugetului va fi analizată de Curtea Constituțională a Franței, care urmează să efectueze o revizuire juridică de rutină. Instituția verifică respectarea procedurilor și compatibilitatea prevederilor cu Constituția, fără a intra în evaluarea oportunității politice a măsurilor.

Guvernul se așteaptă ca această etapă să fie parcursă rapid, ceea ce ar permite intrarea în vigoare a bugetului la scurt timp, punând capăt incertitudinilor care au planat asupra politicii fiscale franceze în ultimele luni.

Contrast puternic cu situația din România

Adoptarea bugetului francez pe 2026 contrastează puternic cu situația din România, unde surse politice susțin că bugetul de stat este ținut intenționat „la sertar”. Potrivit acestor informații, întârzierea ar fi o strategie deliberată pentru a limita cheltuielile publice în primele luni ale anului.

Surse din interiorul coaliției de guvernare afirmă că, deși public se vorbește despre o adoptare în februarie, negocierile ar fi abia la început, iar calendarul real ar depinde de adoptarea prealabilă a unor pachete legislative importante, inclusiv reforme administrative și măsuri de relansare economică.

În acest scenariu, legea bugetului ar putea fi adoptată abia în martie, cu efecte în lanț asupra bugetelor locale și asupra capacității autorităților de a derula proiecte.

Statul român, în regim de „1/12”

Conform Legii finanțelor publice, în lipsa unui buget adoptat la timp, statul funcționează pe baza bugetului anului precedent, cu limite lunare de cheltuieli care nu pot depăși, de regulă, o doisprezecime din alocările anuale anterioare.

Acest mecanism permite plata salariilor, a utilităților și a altor cheltuieli recurente, dar restrânge semnificativ inițierea de programe noi, investiții sau comenzi publice de amploare. Ordonatorii de credite sunt nevoiți să adopte o atitudine prudentă, pentru a nu depăși plafoanele lunare.

În plus, creditele bugetare neutilizate pot fi retrase în cursul anului în condiții strict reglementate, iar cele rămase la final de an se anulează automat, ceea ce accentuează presiunea pe ritmul de execuție.

Impactul asupra bugetelor locale

Întârzierea bugetului de stat are efecte directe asupra autorităților locale, care își construiesc propriile bugete în funcție de sumele defalcate și transferurile primite de la nivel central. Legea prevede termene clare, raportate la momentul publicării bugetului de stat în Monitorul Oficial.

După acest moment, Ministerul Finanțelor transmite alocările către direcțiile de finanțe, iar acestea sunt repartizate unităților administrativ-teritoriale. Proiectele de buget local trebuie apoi aprobate în maximum 45 de zile.

Dacă bugetul de stat este publicat abia în martie, acest termen împinge aprobările locale către finalul lunii aprilie sau începutul lunii mai, în special în zonele unde alocările sunt contestate sau unde există dispute politice în consiliile locale.

„Ordonanța trenuleț” și deficitul „din pix”

Sursele politice mai susțin că strategia de întârziere ar putea fi completată, spre finalul anului, de o nouă „ordonanță trenuleț”, prin care fondurile necheltuite ar fi retrase, contribuind la cosmetizarea deficitului bugetar.

Acest tip de ordonanțe, adoptate frecvent în ultimii ani, includ numeroase modificări fiscal-bugetare și sunt justificate oficial prin nevoia de consolidare fiscală. Din punct de vedere tehnic, ele se sprijină pe regulile de execuție care permit ajustarea creditelor bugetare și anularea sumelor neutilizate.

Comparativ, Franța a ales o soluție politică riscantă, dar rapidă, pentru a adopta bugetul pe 2026, în timp ce în România incertitudinea persistă, iar efectele se resimt în special la nivel local și în capacitatea statului de a funcționa la parametri normali.