Bursa a recuperat un sfert din cădere, dar volumele tranzacționate au fost la jumătate față de luni

Indicele BET a urcat marţi cu 1,03%, după prăbuşirea de 3,61% din ziua precedentă. Din cele 1.264 de puncte pierdute luni, a recuperat 347 — adică 27%. Dar rulajul a scăzut cu 43%, la 147 mil. lei. Iar sectorul care căzuse cel mai tare, energia, și-a revenit cel mai puţin.

Luni, 31 august, Bursa de Valori Bucureşti a avut cea mai proastă şedinţă din ultimii doi ani: BET minus 3,61%, toţi indicii pe roşu, 20 de miliarde de lei şterse din capitalizare, în ziua în care expira termenul PNRR şi România pierdea definitiv 770 de milioane de euro. Marţi, 1 septembrie, indicele a urcat cu 1,03%, la 34.090,29 puncte. Rulajul a fost de 147,05 mil. lei (57% față de luni). Sună a revenire. Să vedem cât de mult.

Aritmetica „revenirii”

Înainte de căderea de luni, BET se afla la circa 35.007 puncte. A pierdut 1.264 într-o singură şedinţă. Marţi a recuperat 347. Adică 27,4% din cădere. Indicele rămâne cu 2,7% sub nivelul de vineri. Ca să revină de unde a plecat, îi mai trebuie încă 2,69%.

România riscă o criză de aprovizionare cu motorină în această iarnă: prețurile au crescut cu aproape 40%, iar stocurile disponibile sunt mai mici decât sugerează cifrele oficiale

14:02

Parlamentul European aprobă noi reguli pentru drepturile pasagerilor: rambursări mai clare, termene stricte și protecție sporită pentru călători

12:53

Şi acum partea care contează, volumul (pe piaţa principală):
           28 august     31 august         1 septembrie
Rulaj ~82 mil. lei      259,21 mil. lei     147,05 mil. lei

Luni, volumul s-a triplat. Marţi, s-a înjumătăţit. Regula e simplă şi veche: o revenire credibilă vine cu volum susţinut sau în creştere. Când preţul urcă şi banii se retrag, ce vedeţi nu e convingere de piaţă, ci cumpărare oportunistă — cineva „a ridicat de pe jos” pozițiile lichidate în panică. Cu o nuanţă în favoarea optimiştilor: 147 mil. lei rămâne peste normalul de dinainte de criză, de vreo 82 mil. Piaţa nu s-a întors la apatie. A coborât de la panică la agitaţie.

Cine a avut o revenire şi cine nu

Aici e partea cea mai instructivă a şedinţei. Toţi indicii au crescut. Dar dacă raportăm câştigul de marţi la pierderea de luni, iese un clasament care spune mai mult decât orice comentariu:

Indice         Luni           Marţi       Recuperat
BET-FI         −2,34%       +1,03%       44,0%
BET                −3,61%       +1,03%      28,5%
BET-Plus       −3,62%      +0,99%     27,3%
BET-XT           −3,46%      +0,93%    26,9%
BET-BK            −2,81%      +0,74%    26,3%
BET-NG (energie) −3,98% +0,88% 22,1%
BET AeRO         −3,57%        +0,63% 17,6%

Societăţile de investiţii au recuperat aproape jumătate din cădere. Energia, un sfert. Piaţa alternativă, mai puţin de o cincime.

De ce contează că energia s-a întors cel mai puţin

BET-NG a fost cel mai lovit luni. Şi cel mai slab recuperat marţi, dintre indicii de companii mari. Asta e o asimetrie, nu un detaliu. Dacă scăderea de luni ar fi fost pură panică, sectorul cu cel mai mare declin ar fi trebuit să aibă şi cel mai puternic reviriment — acolo erau cele mai mari discounturi temporare. S-a întâmplat exact invers.

Explicaţia ţine de natura riscului. Statul deţine 70% din Romgaz, 80% din Hidroelectrica, 82,5% din Nuclearelectrica, 58,7% din Transelectrica şi 58,5% din Transgaz. Iar bugetul tocmai a pierdut 770 de milioane de euro din fonduri europene. Riscul ca o parte mai mare din profiturile acestor companii să ia drumul bugetului — prin dividende majorate sau prin taxe pe cifra de afaceri — nu dispare peste noapte. Panica se corectează într-o zi. Repricing-ul de risc fiscal, nu.

De reţinut totuşi că în interiorul sectorului dispersia a fost mare: Transelectrica a urcat marţi cu 9,88%, recuperând integral scăderea de 8,90% din ziua precedentă.

AeRO: cad ca blue-chip-urile, se întorc pe jumătate

Piaţa alternativă a avut cea mai slabă recuperare din tot ansamblul: 17,6%. Nu e o surpriză. E mecanica unei pieţe subţiri. Capitalizarea medie pe AeRO e de vreo 3,5 milioane de euro pe companie, iar rulajele zilnice ale multor emitenţi se măsoară în zeci de mii de lei.

Când vine panica, ordinele de vânzare nu găsesc cumpărători şi preţul cade brutal. Când panica trece, nu apar instituţionali care să reconstruiască poziţii — pentru că n-au putut să le construiască nici înainte.

E fix problema pe care Bursa încearcă să o rezolve prin noul Cod al Sistemului Multilateral de Tranzacţionare, aprobat de ASF cu patru zile înainte de toată această secvenţă.

29 de puncte procentuale între primul şi ultimul

Indicele a urcat cu 1,03%. Titlurile s-au mişcat cu până la 15% în ambele direcţii.

Cele mai bune evoluții        Cele mai slabe evoluții
Prefab +14,58%                          Rompetrol Rafinare −14,71%
Promateris +8,40%                   Sinteza −12,21%
Electro-Alfa +8,19%                  Conted −10,81%

Distanţa dintre primul şi ultimul: 29,3 puncte procentuale. Aceeaşi structură fusese şi luni: FIAR +14,56%, COMCM +14,48%, AETA +9,27% sus; Rompetrol Rafinare −15%, Romgaz −10,45%, Transelectrica −8,90% jos.

Două zile la rând, o dispersie de ±15% în jurul unui indice care s-a mişcat cu 1–4%. Asta e definiţia unei pieţe fără direcţie comună, în care fiecare titlu îşi joacă propria partidă. Pentru investitor, concluzia practică e simplă: în astfel de perioade contează mult mai mult ce cumperi decât când cumperi.

Rompetrol Rafinare: minus 38% în trei şedinţe

Cazul săptămânii merită socotit separat.

Şedinţă           Variaţie
28 august          −14,89%
31 august           −15,00%
1 septembrie     −14,71%
Cumulat             −38,3%

Trei scăderi consecutive de circa 15%. Peste o treime din valoare, în trei zile. Cauza nu e la companie. E în structura acţionariatului: KMG International deţine 54,63%, statul român 44,70% — rămân sub 0,7% din acţiuni în circulaţie liberă. La un flotant atât de subţire, preţul nu reflectă o evaluare. Reflectă un raport temporar între ordine. Titlul urcase spectaculos în vară, pe revenirea companiei pe profit în primul semestru — 40,4 milioane de dolari, după o pierdere de 53,2 milioane — şi pe marjele de rafinare umflate de conflictul din Golf. Acum mecanica merge invers. Când cumpărătorii marginali dispar, nu există adâncime care să oprească scăderea.

E cea mai clară ilustrare a unei probleme structurale a BVB: pentru unii emitenţi, cotaţia nu descoperă preţul. Arată doar cine a pus ultimul ordin.

Singurul semnal clar de cumpărare

31 august                                           1 septembrie
1 Banca Transilvania — 59,39 mil.    Romgaz — 22,06 mil.
2 Romgaz                     — 45,08 mil.    Banca Transilvania — 18,55 mil.
3 OMV Petrom            — 25,95 mil.     OMV Petrom — 12,84 mil.
Pondere în rulaj                50,3%            36,4%

Concentrarea a scăzut de la jumătate din piaţă la o treime. În zilele de panică, banii se adună în titlurile cele mai lichide, pentru că de acolo se poate ieşi repede. Când presiunea slăbeşte, tranzacţionarea se dispersează. Dar mai e ceva. Romgaz a urcat de pe locul doi pe primul, deşi rulajul său s-a înjumătăţit. Titlul care pierduse 10,45% luni a fost cel mai tranzacţionat marţi. Ăsta e singurul indiciu clar din toată şedinţa că cineva a cumpărat deliberat, nu doar a preluat ce s-a lichidat.

Ce ar confirma revenirea. Şi ce ar infirma-o

Ar confirma revenirea: două-trei şedinţe pe plus cu volum în creştere; BET peste 35.007 puncte; o revenire mai puternică pe energie decât pe indicele general; un guvern cu atribuţii depline.

Ar infirma revenirea: rulaje sub 100 mil. lei; energia care rămâne în urmă; nicio clarificare privind dividendele companiilor de stat pentru 2026; veşti proaste despre cele 4.500 de investiţii PNRR nerecepţionate.

Deocamdată marţi a fost revenire tehnică, nu schimbare de regim. Un sfert din cădere recuperat, cu jumătate din volum. S-a corectat panica. Nu s-a corectat ce a produs-o: un guvern fără atribuţii depline de aproape patru luni, 770 de milioane de euro duse şi un buget care se uită, inevitabil, spre companiile pe care statul le controlează.

BET rămâne, totuşi, cu peste 30% peste nivelul de la începutul anului. Ce s-a întâmplat în aceste două zile nu e o criză. E restrângerea marjei de siguranţă, după opt luni în care Bursa de la Bucureşti a fost una dintre cele mai bune pieţe din Europa.