Leonardo Badea (BNR): Globalizarea nu dispare, ci intră într-o etapă de renegociere a regulilor și raporturilor de putere

Globalizarea nu se află la final, însă modelul economic care a dominat ultimele decenii trece printr-o transformare profundă. Regulile, stimulentele și raporturile de putere sunt renegociate, iar eficiența economică nu mai reprezintă singurul criteriu după care sunt luate deciziile, consideră Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României.

Într-o analiză dedicată transformărilor economiei globale, Badea arată că ceea ce se întâmplă în prezent nu reprezintă neapărat abandonarea globalizării, ci schimbarea modelului de dezvoltare construit în jurul acesteia.

Globalizarea intră într-o nouă etapă

Potrivit lui Leonardo Badea, în ultimele decenii localizarea producției a fost determinată în principal de criteriul eficienței economice. Companiile au urmărit să producă mai rapid și mai ieftin, indiferent de distanțele geografice sau de granițele naționale. Această logică a contribuit la dezvoltarea lanțurilor globale de aprovizionare și la creșterea interdependenței dintre economii.

Spania obține o victorie istorică într-o dispută de lungă durată privind subvențiile pentru energia regenerabilă

18:47

FMI și OCDE avertizează: Inteligența Artificială ar putea accentua decalajele dintre țările bogate și cele sărace

16:04

„Globalizarea nu dispare; mai bine spus, regulile, stimulentele și raporturile de putere care au făcut-o posibilă sunt renegociate”, susține prim-viceguvernatorul BNR.

În noul context, însă, costul nu mai este singurul criteriu. Siguranța aprovizionării, accesul la tehnologii și resurse strategice și relațiile cu partenerii comerciali au devenit la fel de importante.

Beneficiile globalizării nu au fost distribuite uniform

Leonardo Badea subliniază că globalizarea a produs câștiguri economice importante la nivel mondial, însă efectele sale nu au fost resimțite în mod egal de toate categoriile de populație, sectoarele economice sau regiunile.

Creșterea bunăstării globale poate coexista cu pierderi importante pentru anumite comunități sau industrii. Această distribuție inegală a costurilor a alimentat nemulțumirea și a căpătat o importanță politică tot mai mare. În timp ce beneficiile globalizării au fost răspândite în economie, pierderile au fost adesea concentrate în anumite sectoare și regiuni.

Interdependența economică devine și vulnerabilitate

Un alt element important al schimbării este percepția asupra interdependenței dintre economii. Dacă în trecut interdependența era privită în principal ca un avantaj, crizele recente au evidențiat și riscurile pe care le presupune dependența de lanțuri globale de aprovizionare.

În aceste condiții, criteriul costului minim este completat de preocupări legate de securitatea economică și strategică.

Securitatea și reziliența câștigă teren

Potrivit analizei lui Badea, companiile și guvernele acordă o importanță tot mai mare siguranței aprovizionării, controlului asupra tehnologiilor critice, securității energetice și apropierii geopolitice dintre partenerii comerciali.

Astfel, o producție mai ieftină nu mai este automat considerată cea mai bună opțiune dacă dependența de un anumit furnizor sau de o anumită regiune poate genera riscuri majore în cazul unei crize. Această schimbare explică și tendințele de relocalizare sau diversificare a unor activități economice.

Fragmentarea nu înseamnă sfârșitul globalizării

În opinia prim-viceguvernatorului BNR, termenul de „deglobalizare” poate fi înșelător. Fragmentarea economică actuală nu presupune neapărat dispariția interdependențelor globale, ci mai degrabă transformarea lor.

Mai potrivit ar fi, susține Badea, să vorbim despre sfârșitul unei anumite forme de globalizare și despre apariția unui model în care interesele economice sunt echilibrate cu cele de securitate și reziliență.

Protecționismul vine însă cu propriile costuri

Reorientarea politicilor economice către protejarea industriilor naționale nu este lipsită de riscuri.

Tarifele vamale pot sprijini temporar anumite sectoare, pot modifica deciziile de investiții și pot fi utilizate ca instrument de negociere în relațiile comerciale internaționale.

Pe de altă parte, tarifele pot duce la creșterea prețurilor pentru consumatori și pentru companiile care utilizează produse și materii prime importate.

Războaiele comerciale pot reduce comerțul și investițiile

O altă consecință posibilă este apariția măsurilor de retorsiune din partea partenerilor comerciali.

Introducerea unor tarife poate determina statele vizate să adopte, la rândul lor, măsuri restrictive, ceea ce poate reduce atât schimburile comerciale, cât și investițiile internaționale.

Prin urmare, protecționismul poate oferi avantaje pe termen scurt anumitor industrii, dar poate genera costuri suplimentare pentru economia în ansamblu.

Noua globalizare trebuie să combine eficiența și reziliența

Leonardo Badea consideră că obiectivul realist nu este revenirea la economii complet independente, un scenariu dificil de imaginat într-o lume puternic conectată digital și economic.

În schimb, este necesară construirea unui model mai echilibrat, care să păstreze avantajele comerțului internațional, dar să reducă vulnerabilitățile generate de dependențele excesive. Noua arhitectură economică ar trebui să combine eficiența cu reziliența, securitatea și reducerea disparităților.

De la costul minim la echilibrul strategic

În esență, transformarea globalizării înseamnă schimbarea criteriilor după care sunt luate deciziile economice.

Dacă în trecut întrebarea principală era unde poate fi produs un bun mai ieftin și mai eficient, în prezent devine la fel de importantă întrebarea dacă acea producție poate fi menținută în condiții de criză și dacă dependența de furnizor este sustenabilă.

Globalizarea nu dispare, concluzionează Badea, ci își schimbă regulile de funcționare. Noul model va trebui să găsească un echilibru între avantajele eficienței economice și necesitatea de a construi economii mai reziliente și mai puțin vulnerabile la șocuri externe.