Ministru Finanțelor: Dobânzile au trecut de 40 de miliarde de lei în primele șapte luni. „Este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani”

Cheltuielile cu dobânzile au depășit 40 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, reprezentând una dintre principalele consecințe ale dezechilibrelor bugetare acumulate în ultimii ani, afirmă ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare.

Declarațiile vin în contextul în care deficitul bugetar a coborât la 2,34% din PIB după primele șapte luni din 2026, de la 3,99% din PIB în perioada similară a anului trecut. În termeni nominali, deficitul este cu 28,36 miliarde de lei mai mic, ceea ce înseamnă o reducere de 37%.

Veniturile cresc mai repede decât cheltuielile

Nazare subliniază că ajustarea deficitului s-a realizat în condițiile unei creșteri mai rapide a veniturilor decât a cheltuielilor. Veniturile bugetare au avansat cu 11,2% în primele șapte luni, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu 2,9%.

Pensia medie a crescut ușor în trimestrul II, dar numărul pensionarilor a scăzut. Diferențe mari între județe

12:33

Chiriile au explodat în ultimul an: scumpiri de aproape 40%. Motorina și benzina au urmat în top

11:54

Cheltuielile de personal au fost cu 4,06 miliarde de lei mai mici decât în aceeași perioadă din 2025. În același timp, investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde de lei peste nivelul înregistrat anul trecut.

Peste 71% din investiții au fost susținute din fonduri europene și prin PNRR, potrivit ministrului.

Peste 20 de miliarde de lei, rambursări de TVA pentru companii

Ministrul Finanțelor a evidențiat și continuarea rambursărilor de TVA către companii. În primele șapte luni au fost restituite peste 20,4 miliarde de lei.

Nazare susține că reducerea deficitului nu trebuie realizată prin blocarea investițiilor sau prin diminuarea lichidității disponibile companiilor.

„Disciplina bugetară și investițiile nu sunt obiective incompatibile”, a transmis ministrul, subliniind că ajustarea fiscală trebuie să păstreze sprijinul pentru economie.

Dobânzile, o presiune majoră asupra bugetului

În același timp, costurile de finanțare rămân una dintre principalele probleme ale bugetului. Cheltuielile cu dobânzile au depășit 40 de miliarde de lei în doar șapte luni.

Nazare consideră că această sumă reprezintă una dintre „facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani” și avertizează că reducerea deficitului trebuie să continue pentru a diminua, în timp, presiunea asupra costurilor de finanțare.

Potrivit ministrului, reducerea deficitului și a necesarului de finanțare al statului poate contribui la scăderea presiunii asupra dobânzilor.

Din august, comparația cu 2025 devine mai dificilă

Ministrul Finanțelor atrage atenția că interpretarea datelor bugetare se va schimba începând din luna august. Efectele măsurilor fiscale adoptate în vara anului 2025 intră în baza anuală de comparație, ceea ce va reduce în mod natural diferențele față de anul trecut.

În aceste condiții, criteriul principal nu va mai fi doar comparația cu execuția din 2025, ci menținerea cheltuielilor și veniturilor pe traiectoria prevăzută în buget, astfel încât România să își atingă ținta de deficit pentru întregul an.

Nazare cere o corecție fiscală structurală

Alexandru Nazare consideră că reducerea deficitului trebuie transformată într-o ajustare structurală a finanțelor publice.

Printre prioritățile indicate de ministru se numără controlul cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, accelerarea absorbției fondurilor europene și prioritizarea investițiilor.

„Schimbarea clară de direcție” în gestionarea banilor publici trebuie, în opinia sa, consolidată în perioada următoare pentru ca reducerea deficitului să devină sustenabilă.

Evaluarea S&P, un nou test pentru România

Un alt moment important pentru România va fi următoarea evaluare realizată de agenția de rating S&P. Nazare afirmă că rezultatele execuției bugetare reprezintă un argument în discuțiile cu agențiile de rating, dar nu justifică relaxarea fiscală.

Ministrul avertizează că investitorii vor urmări în special capacitatea României de a menține direcția de reducere a deficitului și de a construi un buget credibil pentru 2027.