Negrescu: Scăderea deficitului este o „luminiță de la capătul tunelului”, dar noul Guvern nu trebuie să o stingă prin măsuri populiste

Evoluția deficitului bugetar din primele șapte luni ale anului reprezintă un semnal pozitiv pentru România, însă rezultatele obținute pot fi puse în pericol dacă viitorul Guvern recurge la măsuri populiste sau abandonează procesul de consolidare fiscală, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, deficitul bugetului general consolidat a coborât la 2,34% din PIB în primele șapte luni din 2026, de la 3,99% din PIB în perioada similară a anului trecut. În termeni nominali, deficitul este cu 28,36 miliarde de lei mai mic, ceea ce reprezintă o reducere de aproximativ 37%.

Deficitul scade, dar ajustarea trebuie continuată

Adrian Negrescu consideră că evoluția reprezintă primul semnal concret că măsurile de consolidare fiscală încep să producă rezultate.

Pensia medie a crescut ușor în trimestrul II, dar numărul pensionarilor a scăzut. Diferențe mari între județe

12:33

Chiriile au explodat în ultimul an: scumpiri de aproape 40%. Motorina și benzina au urmat în top

11:54

„Evoluția pozitivă a deficitului bugetar trebuie privită, în esență, ca un fel de «luminiță de la capătul tunelului». Să sperăm că noul guvern nu o va stinge prin măsuri populiste”, a transmis consultantul economic. El susține că România are nevoie de un executiv format din profesioniști, capabil să continue reformele și să reziste presiunilor electorale.

Datele de execuție arată că veniturile bugetare au crescut cu 11,2% în primele șapte luni, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu doar 2,9%. Diferența dintre cele două ritmuri indică o ajustare care nu s-a bazat exclusiv pe reducerea cheltuielilor, ci și pe creșterea veniturilor.

Cheltuielile de personal au fost reduse

Unul dintre elementele importante ale ajustării îl reprezintă cheltuielile de personal, care au fost cu 4,06 miliarde de lei mai mici decât în aceeași perioadă din 2025.

În opinia lui Negrescu, această evoluție indică o disciplină mai strictă în ceea ce privește angajările și politica salarială din sectorul public.

În același timp, autoritățile au continuat să aloce bani pentru investiții, ceea ce arată că reducerea deficitului nu s-a făcut prin blocarea proiectelor de dezvoltare.

Investițiile au crescut cu aproape 15 miliarde de lei

Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 76,51 miliarde de lei în primele șapte luni, cu aproape 15 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Peste 71% dintre aceste investiții sunt susținute din fonduri europene și PNRR, ceea ce reduce presiunea asupra finanțării directe de la bugetul de stat.

„Acest echilibru – disciplină bugetară fără sufocarea investițiilor și fără blocarea banilor companiilor – este exact ceea ce lipsea în anii anteriori de deficite necontrolate”, apreciază Negrescu.

Totodată, statul a continuat rambursările de TVA către companii. În primele șapte luni au fost restituite peste 20,4 miliarde de lei, măsură importantă pentru menținerea lichidității în mediul privat.

Dobânzile de peste 40 de miliarde de lei, factura dezechilibrelor trecute

În ciuda îmbunătățirii deficitului, problema finanțării datoriei publice rămâne una dintre principalele vulnerabilități ale României.

Cheltuielile cu dobânzile au depășit 40 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului. Negrescu consideră că această sumă reprezintă una dintre facturile directe ale deficitelor ridicate acumulate în ultimii ani.

România a înregistrat deficite de peste 5-6% din PIB timp de mai mulți ani consecutivi, iar în 2024 deficitul a ajuns la 9,3% din PIB.

Reducerea deficitului și a necesarului de finanțare ar trebui să contribuie, în timp, la diminuarea presiunii asupra costurilor de împrumut.

Din august, comparațiile cu 2025 devin mai dificile

Consultantul atrage atenția că evoluția favorabilă din primele șapte luni trebuie interpretată cu prudență. Începând din august, efectele măsurilor fiscale adoptate în vara lui 2025 intră în baza de comparație pentru întregul an. Prin urmare, diferențele față de anul precedent vor începe să se reducă în mod natural.

„Testul real nu mai este comparația cu anul trecut, ci menținerea execuției pe traiectoria necesară atingerii țintei de deficit pentru întregul an”, explică Negrescu. Cu alte cuvinte, performanța bugetară din primele șapte luni trebuie confirmată și în lunile următoare.

Economia rămâne vulnerabilă

În pofida progresului fiscal, economia românească nu a ieșit încă din zona de vulnerabilitate. Creșterea economică este estimată să rămână aproape de stagnare în 2026, pe fondul consolidării fiscale și al reducerii consumului intern. Estimările pentru acest an variază de la 0,1%, potrivit prognozei de primăvară a Comisiei Europene, până la puțin peste 1% în scenarii mai optimiste.

Pentru 2027 este anticipată o revenire a creșterii economice, în jurul nivelului de 2,2%-2,3%. Această evoluție depinde însă de scăderea inflației și de încheierea măsurilor de înghețare a salariilor și pensiilor din sectorul public.

Datoria publică trece de 61% din PIB

O altă sursă de presiune este datoria publică. Aceasta a depășit 61,4% din PIB în mai 2026, trecând peste pragul de 60% considerat relevant în perspectiva aderării la zona euro. Comisia Europeană estimează că datoria publică ar putea continua să crească și să ajungă la aproximativ 62,7%-63,3% din PIB până în 2027.

Problema este amplificată de costurile tot mai mari ale serviciului datoriei. Dobânzile plătite de stat nu doar consumă resurse bugetare, ci pot contribui la menținerea unui deficit ridicat dacă nu sunt contrabalansate printr-o ajustare fiscală suficient de puternică.