Cablurile subacvatice, ținta sabotajelor susținute de Rusia și China. Internetul mondial, în pericol

Un raport publicat de firma de securitate cibernetică americană Recorded Future avertizează că riscul unor atacuri deliberate care țintesc cablurile subacvatice care transportă traficul global de internet, susținute de forțe statale din Rusia și China, este în creștere. Incidentele recente din Marea Baltică și zona Taiwan reprezintă semnale de alarmă pentru viitoare acte disruptive.

Rolul cablurilor submarine

Cablurile submarine gestionează aproximativ 99% din traficul intercontinental de date. În ultimele 18 luni, ele au fost afectate de evenimente suspecte, atribuite unor activități cu potențial sprijin din partea unor state. Doar în 2024 și 2025, au fost raportate 44 incidente—unul din patru cauzat de ancore trase accidental, iar circa 16% atribuite unor cauze naturale sau seismice

Hackerii ucraineni au lansat un atac cibernetic devastator asupra Gazprom. Mii de sisteme afectate

22:15

Cheltuielile pentru turismul de agrement se vor tripla până în 2040

21:26

Incident după incident: hărțile subacvatice ale tensiunilor geopolitice

În ultimii 18 luni, experții au documentat 44 de incidente legate de deteriorarea acestor cabluri. Dintre acestea, aproximativ un sfert au fost cauzate de „ancore trase”, iar aproape o treime au avut cauze necunoscute. Doar 16% au putut fi explicate prin activitate seismică sau fenomene naturale.

Analiza realizată de Recorded Future, citat de TheGuardian, pune accent pe nouă cazuri apărute în Marea Baltică și în jurul Taiwanului, considerate indicii pentru activități perturbatoare care ar putea deveni tot mai frecvente. Potrivit raportului,

„Campaniile atribuite Rusiei în Atlanticul de Nord și Marea Baltică și cele ale Chinei în Pacificul de Vest sunt susceptibile să se intensifice pe măsură ce tensiunile regionale cresc”.

Marea Baltică: între ancore și suspiciuni

În noiembrie anul trecut, două cabluri submarine care făceau legătura între Lituania și Suedia au fost tăiate. Investigațiile ulterioare au arătat că o navă chineză ar fi tras accidental o ancoră peste cabluri. O lună mai târziu, o navă ce transporta petrol rusesc a fost reținută după ce a secționat cabluri între Finlanda și Estonia.

Chiar dacă oficial nu s-a formulat o acuzație directă, aceste evenimente sunt privite cu suspiciune, în special în contextul în care statele implicate au capabilități subacvatice extinse și obiective strategice care coincid cu astfel de acțiuni.

Taiwanul, prins în menghina cablurilor

În februarie, un cargobot cu echipaj chinez a tăiat în mod repetat cabluri între Taiwan și insulele Penghu printr-o manevrare în zigzag, acțiune care nu pare întâmplătoare. În ianuarie, un alt vas, deținut tot de o companie chineză, a fost considerat principalul vinovat pentru deteriorarea unui cablu care lega Taiwanul de SUA.

Raportul afirmă: „Deși este dificil de atribuit categoric acțiunile recente sabotajului sponsorizat de stat, ele sunt în concordanță cu obiectivele strategice ale Rusiei și Chinei, cu activitățile observate recent și cu capabilitățile lor în domeniul apelor adânci”.

Atacuri tăcute, dar eficiente

Una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii ale raportului este că un atac bine executat asupra mai multor cabluri din ape adânci ar putea produce perturbări de lungă durată. Astfel de operațiuni ar necesita cel mai probabil implicarea unor actori susținuți de state, dată fiind dificultatea accesului la acele locații.

Analiza mai arată că deteriorarea cablurilor poate deveni o tactică atractivă pentru state care doresc să lovească infrastructura adversarului prin metode aparent „nevinovate” — fie prin accident, fie prin implicarea unor nave fără o legătură clară cu sponsorul acțiunii.

Impactul global: din Marea Roșie până în Africa

Deși majoritatea atenției s-a concentrat pe incidentele din Marea Baltică și regiunea Taiwanului, cele mai grave efecte s-au înregistrat în alte părți ale lumii. În februarie anul trecut, un atac Houthi cu rachetă a făcut ca ancora unei nave să atingă cabluri din Marea Roșie, afectând comunicațiile în Orientul Mijlociu.

O lună mai târziu, o alunecare subacvatică de teren a produs avarii semnificative în Africa de Vest, iar în mai 2024, în largul Africii de Sud, un incident de tragere a cablurilor a dus din nou la întreruperi semnificative.

Conform raportului, aceste cazuri au demonstrat că cele mai grave consecințe apar în regiunile care nu dispun de cabluri alternative și în care lipsește expertiza de reparație.

Cine e vulnerabil?

În contrast, incidentele din noiembrie 2024 din Marea Baltică au avut un impact minim, grație redundanței rețelelor europene. Totuși, raportul avertizează că trei state membre ale Uniunii Europene, Malta, Cipru și Irland, sunt mult mai expuse, deoarece depind aproape în totalitate de cablurile submarine pentru comunicațiile internaționale.

Reacția Marii Britanii

În cel mai recent raport de evaluare strategică a apărării, guvernul britanic a recunoscut potențialul pericol asupra rețelelor sale submarine. Se recomandă ca Royal Navy să își asume un „rol de coordonare și conducere în protejarea conductelor, cablurilor și traficului maritim care transportă informațiile, energia și bunurile esențiale pentru viața națională”.