Lecțiile despre crizele economice pot imuniza elevii împotriva populismului

Un nou raport al Consiliului Europei arată că lecțiile despre crizele economice îi ajută pe elevi să reziste propagandei populiste. Studiul subliniază că astfel tinerii înțeleg mai bine valorile și mecanismele democrației. Raportul scoate în evidență legătura directă dintre percepția inegalității și sprijinul pentru partidele populiste.

Crizele economice, o oglindă a democrației

Un raport al Observatorului pentru Predarea Istoriei în Europa, subliniază că lecțiile despre marile crize economice nu sunt simple pagini de istorie. Acestea devin din ce în ce mai mult instrumente de apărare a democrației. Studiul, bazat pe analiza a 17 țări europene, arată că explicarea prăbușirilor financiare și a efectelor sociale ajută elevii să reziste tentației de a da vina pe minorități sau grupuri stigmatizate.

De asemenea, raportul menționează că instabilitatea financiară, devalorizarea monedelor sau inflația accelerată au fost adesea legate de inegalități sociale crescute. Printre altele chiar și xenofobie și atacuri asupra valorilor democratice. Așadar, elevii care înțeleg aceste conexiuni învață să privească critic discursurile simpliste care atribuie vina unor grupuri vulnerabile.

Acordul SUA-Iran aduce calm pe piețe, dar nu rezolvă criza energetică a Europei. Problemele reale abia încep

16:58

Binance va pierde permisiunea de a opera în UE, spun surse Reuters

13:26

OHTE atrage atenția că predarea acestor teme nu ar trebui să se limiteze la statistici și grafice. Ci dimpotrivă, ar trebui să ofere un cadru mai larg, în care elevii să înțeleagă cum viața socială și politică este afectată de economie.

Inegalitatea, teren fertil pentru radicalism

Raportul scoate în evidență legătura directă dintre percepția inegalității și sprijinul pentru partidele populiste. Analizele recente publicate în European Journal of Political Research arată că oamenii care consideră societatea foarte inegală sunt cu 2,7% mai predispuși să voteze partide populiste.

Acest fenomen este vizibil în creșterea unor formațiuni precum Partidul Libertății din Austria sau Partidul Poporului Danez. Sprijinul pentru populism este și mai accentuat în rândul celor care se confruntă direct cu dificultăți financiare, potrivit unui sondaj al European Social Survey din 2023.

Experții subliniază că nu veniturile în sine explică opțiunea electorală. Ci sentimentul de nesiguranță și presiunea economică resimțită. În acest context, lecțiile despre crizele istorice pot ajuta elevii să vadă cum asemenea percepții au alimentat în trecut radicalismul și erodarea democrației.

Empatie și gândire critică prin lecțiile de istorie economică

Raportul OHTE recomandă ca profesorii să folosească crizele economice pentru a dezvolta empatia și gândirea critică a elevilor. Nu este suficient să se explice ce a fost recesiunea anilor ’80, ci trebuie puse întrebări precum: „Cine a suferit?”, „Cine a profitat?” și „Cine a fost acuzat pe nedrept?”.

Astfel, elevii înțeleg că o criză nu este doar o problemă financiară, ci o traumă colectivă care afectează întreaga societate. Mai mult, efectele unei crize depind de regimul politic și de contextul istoric. De exemplu, criza socialismului din anii ’80 a deschis drumul către democrație în Europa de Est, în timp ce alte crize au dus la ascensiunea regimurilor autoritare.

În cele 17 țări analizate, lecțiile despre crize economice există în programele școlare, iar în 16 dintre ele sunt obligatorii.

Predarea interdisciplinară, o mare lipsă

Raportul arată că, deși lecțiile despre crize economice sunt incluse în programele școlare, modul de predare este adesea prea limitat. Profesorii se concentrează pe date macroeconomice, inflație sau prăbușiri bursiere, fără să lege aceste fenomene de impactul social și politic.

Mulți profesori intervievați susțin că aceste teme ar putea fi într-o legătură de economie, politică și societate. Compararea crizelor istorice cu probleme actuale – precum inflația ridicată, criza energetică sau datoriile publice – le oferă elevilor un cadru pentru a înțelege mai bine prezentul.