Prima pagină » Angajatorii din România cer tot mai des cunoștințe de AI și analiză de date

Angajatorii din România cer tot mai des cunoștințe de AI și analiză de date

Angajatorii din România cer tot mai des cunoștințe de AI și analiză de date

Piața muncii din România trece printr-o schimbare majoră. Tot mai mulți angajatori solicită competențe digitale și abilități de inteligență artificială (AI) în aproape toate domeniile, nu doar în IT. De la marketing și inginerie până la contabilitate și HR, candidații sunt nevoiți să țină pasul cu tehnologia pentru a rămâne competitivi.

Angajatorii români, tot mai exigenți în era digitală

Potrivit platformei de recrutare eJobs, cererea pentru competențe digitale și de AI a crescut semnificativ în ultimele luni. Angajatorii includ tot mai des astfel de cerințe în anunțurile de angajare. Indiferent dacă posturile sunt direct legate de tehnologie sau nu.

Pe lângă IT și marketing digital, domenii deja cunoscut, sectoare precum ingineria, vânzările, analiza de date, web designul și chiar resursele umane încep să solicite angajaților să stăpânească instrumente digitale moderne.

Cele mai menționate abilități în anunțurile de angajare sunt digital marketing, analiză de date și business intelligence. La acestea se mai adaugă și generative AI & prompt engineering, machine learning și cybersecurity. Toate dintre aceste domenii sunt considerate competențele care vor domina piața muncii în următorii cinci ani.

Deși există un interes evident și în creștere al angajatorilor de a cere angajaților să dobândească abilități digitale și să se folosească de instrumentele de inteligență artificială, unul dintre sondajele pe care le-am realizat anul acesta ne arată că doar 4 din 10 angajați folosesc în mod regulat inteligența artificială în sarcinile de la birou pentru a reduce volumul de muncă sau pentru a obține rezultate mai rapide. Rata de adopție este mai ridicată în cazul job-urilor zona white collar (absolvenți de studii superioare) și a specialiștilor.

Pe de altă parte, jumătate dintre angajatori spun că angajații și candidații nu sunt familiarizați cu instrumentele de inteligență artificială și că nu sunt suficient digitalizați. Asta în contextul în care consideră că abilitățile digitale vor fi cele mai căutate în următorii 5 ani”, declară Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Doar o minoritate folosește inteligența artificială la birou

Deși cererea crește rapid, adoptarea reală a AI rămâne limitată. Potrivit sondajelor realizate de eJobs, doar 40% dintre angajați utilizează inteligența artificială în activitățile de zi cu zi. Cei mai activi în acest sens sunt specialiștii și angajații cu studii superioare, în special din zona white collar.

În schimb, jumătate dintre angajatori spun că atât angajații actuali, cât și candidații la joburi noi, nu sunt familiarizați cu instrumentele digitale. Lipsa de educație tehnologică și reticența față de automatizare sunt principalele cauze ale acestui decalaj.

Creștere rapidă a cererii de joburi cu competențe digitale

Datele eJobs arată că pe platformă sunt disponibile în prezent aproximativ 1.500 de joburi care solicită abilități digitale și alte 5.000 de locuri de muncă care cer competențe de inteligență artificială sau machine learning.

Cele mai căutate skill-uri vizează generarea de conținut, editarea de imagini, analiza de date, business intelligence și cloud computing. Angajatorii nu mai caută doar specialiști IT, ci și profesioniști capabili să integreze AI și automatizarea în activități obișnuite, indiferent de domeniu.

Este vorba, în cea mai mare parte, de task-uri pe care le făceau angajații juniori sau, în cazul seniorilor, sarcini repetitive, care țin mai degrabă de partea de execuție decât de cea de strategie”, mai relatează Bogdan Badea, conform Economedia.

Angajații recunosc: „Ne lipsesc competențele digitale”

Un sondaj recent arată că 20% dintre angajați și candidați admit că nu dețin deloc abilități digitale. Mulți dintre ei recunosc că nu au fost instruiți să folosească aplicații moderne, instrumente AI sau software de analiză.

Și candidații știu cât de importante au devenit pentru angajatori aceste cunoștințe și, mai mult decât atât, înțeleg faptul că este un capitol la care încă mai au destul de mult de lucrat.

Aproximativ 20% dintre angajați și candidați spun că le lipsesc întru totul abilitățile digitale, asta în timp ce date la nivel european arată că România se plasează pe ultimul loc în UE la gradul de utilizare a inteligenței artificiale în companii”, spune Bogdan Badea.

Alte articole importante
BNR: Economia României riscă să intre în teritoriu negativ, iar modelul bazat pe consum și costuri reduse își atinge limitele
BNR: Economia României riscă să intre în teritoriu negativ, iar modelul bazat pe consum și costuri reduse își atinge limitele
Perspectivele economiei românești pentru 2026 rămân rezervate, iar o evoluție negativă a economiei ar putea însemna intrarea într-o perioadă de stagflație, după doi ani consecutivi cu ritmuri reduse de creștere. Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu avertizează că România are nevoie de o schimbare a modelului economic, în care investițiile și productivitatea să preia un rol mai […]
Prețul petrolului coboară pe fondul perspectivelor de aprovizionare mai bune și a speranțelor privind negocierile SUA-Iran
Prețul petrolului coboară pe fondul perspectivelor de aprovizionare mai bune și a speranțelor privind negocierile SUA-Iran
Prețurile petrolului au început să scadă miercuri devreme, în condițiile în care piața a primit semnale privind o creștere a aprovizionării din Orientul Mijlociu, iar investitorii urmăresc cu atenție posibilitatea unor discuții diplomatice între Statele Unite și Iran pentru încheierea conflictului care durează de aproape șapte luni. La ora 01:19 GMT, contractele futures pentru petrolul […]
România a avut în 2025 una dintre cele mai ridicate rate de investire din UE. Investițiile au ajuns la 25,6% din PIB
România a avut în 2025 una dintre cele mai ridicate rate de investire din UE. Investițiile au ajuns la 25,6% din PIB
România a înregistrat în 2025 o rată a formării brute de capital fix de 25,6% din PIB, cu mai mult de patru puncte procentuale peste media Uniunii Europene. Nivelul plasează țara pe locul al treilea în UE în funcție de rata de investire, după Cehia și Croația, potrivit unei analize publicate de Cristian I. Popa, […]
Banca Mondială și FMI modifică evaluarea sustenabilității datoriei pentru țările cu venituri scăzute. Un cadru revizuit pentru un mediu financiar mai riscant
Banca Mondială și FMI modifică evaluarea sustenabilității datoriei pentru țările cu venituri scăzute. Un cadru revizuit pentru un mediu financiar mai riscant
Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional (FMI) au aprobat o serie de reforme menite să actualizeze modul în care este evaluată sustenabilitatea datoriei în cazul țărilor cu venituri scăzute. Cele două instituții financiare internaționale consideră că modificările sunt necesare pentru a reflecta un mediu economic și financiar devenit mai complex, în care statele vulnerabile se […]
Consiliul Fiscal European avertizează: excepțiile de la noile reguli fiscale ale UE pot afecta credibilitatea cadrului bugetar
Consiliul Fiscal European avertizează: excepțiile de la noile reguli fiscale ale UE pot afecta credibilitatea cadrului bugetar
Consiliul Fiscal European (CFE), organism consultativ independent al Comisiei Europene, avertizează că utilizarea tot mai frecventă a flexibilității și a puterii discreționare în aplicarea noilor reguli fiscale ale Uniunii Europene riscă să afecteze credibilitatea cadrului bugetar al blocului comunitar. Instituția atrage atenția că derogările succesive pot deveni o problemă într-un moment în care piețele financiare […]
BCE avertizează: scumpirea gazelor din Europa se poate transmite mai rapid în inflație
BCE avertizează: scumpirea gazelor din Europa se poate transmite mai rapid în inflație
Explozia prețurilor la gaze naturale pe piețele europene ar putea ajunge mai repede în facturile consumatorilor și, implicit, în rata inflației din zona euro, avertizează Banca Centrală Europeană (BCE). Schimbările produse pe piața gazelor după criza energetică declanșată în 2022 au redus intervalul dintre variațiile prețurilor angro și efectele resimțite de consumatori. În același timp, […]