Prima pagină » Angajatorii din România cer tot mai des cunoștințe de AI și analiză de date

Angajatorii din România cer tot mai des cunoștințe de AI și analiză de date

Angajatorii din România cer tot mai des cunoștințe de AI și analiză de date

Piața muncii din România trece printr-o schimbare majoră. Tot mai mulți angajatori solicită competențe digitale și abilități de inteligență artificială (AI) în aproape toate domeniile, nu doar în IT. De la marketing și inginerie până la contabilitate și HR, candidații sunt nevoiți să țină pasul cu tehnologia pentru a rămâne competitivi.

Angajatorii români, tot mai exigenți în era digitală

Potrivit platformei de recrutare eJobs, cererea pentru competențe digitale și de AI a crescut semnificativ în ultimele luni. Angajatorii includ tot mai des astfel de cerințe în anunțurile de angajare. Indiferent dacă posturile sunt direct legate de tehnologie sau nu.

Pe lângă IT și marketing digital, domenii deja cunoscut, sectoare precum ingineria, vânzările, analiza de date, web designul și chiar resursele umane încep să solicite angajaților să stăpânească instrumente digitale moderne.

Cele mai menționate abilități în anunțurile de angajare sunt digital marketing, analiză de date și business intelligence. La acestea se mai adaugă și generative AI & prompt engineering, machine learning și cybersecurity. Toate dintre aceste domenii sunt considerate competențele care vor domina piața muncii în următorii cinci ani.

„Deși există un interes evident și în creștere al angajatorilor de a cere angajaților să dobândească abilități digitale și să se folosească de instrumentele de inteligență artificială, unul dintre sondajele pe care le-am realizat anul acesta ne arată că doar 4 din 10 angajați folosesc în mod regulat inteligența artificială în sarcinile de la birou pentru a reduce volumul de muncă sau pentru a obține rezultate mai rapide. Rata de adopție este mai ridicată în cazul job-urilor zona white collar (absolvenți de studii superioare) și a specialiștilor.

Pe de altă parte, jumătate dintre angajatori spun că angajații și candidații nu sunt familiarizați cu instrumentele de inteligență artificială și că nu sunt suficient digitalizați. Asta în contextul în care consideră că abilitățile digitale vor fi cele mai căutate în următorii 5 ani”, declară Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Doar o minoritate folosește inteligența artificială la birou

Deși cererea crește rapid, adoptarea reală a AI rămâne limitată. Potrivit sondajelor realizate de eJobs, doar 40% dintre angajați utilizează inteligența artificială în activitățile de zi cu zi. Cei mai activi în acest sens sunt specialiștii și angajații cu studii superioare, în special din zona white collar.

În schimb, jumătate dintre angajatori spun că atât angajații actuali, cât și candidații la joburi noi, nu sunt familiarizați cu instrumentele digitale. Lipsa de educație tehnologică și reticența față de automatizare sunt principalele cauze ale acestui decalaj.

Creștere rapidă a cererii de joburi cu competențe digitale

Datele eJobs arată că pe platformă sunt disponibile în prezent aproximativ 1.500 de joburi care solicită abilități digitale și alte 5.000 de locuri de muncă care cer competențe de inteligență artificială sau machine learning.

Cele mai căutate skill-uri vizează generarea de conținut, editarea de imagini, analiza de date, business intelligence și cloud computing. Angajatorii nu mai caută doar specialiști IT, ci și profesioniști capabili să integreze AI și automatizarea în activități obișnuite, indiferent de domeniu.

„Este vorba, în cea mai mare parte, de task-uri pe care le făceau angajații juniori sau, în cazul seniorilor, sarcini repetitive, care țin mai degrabă de partea de execuție decât de cea de strategie”, mai relatează Bogdan Badea, conform Economedia.

Angajații recunosc: „Ne lipsesc competențele digitale”

Un sondaj recent arată că 20% dintre angajați și candidați admit că nu dețin deloc abilități digitale. Mulți dintre ei recunosc că nu au fost instruiți să folosească aplicații moderne, instrumente AI sau software de analiză.

„Și candidații știu cât de importante au devenit pentru angajatori aceste cunoștințe și, mai mult decât atât, înțeleg faptul că este un capitol la care încă mai au destul de mult de lucrat.

Aproximativ 20% dintre angajați și candidați spun că le lipsesc întru totul abilitățile digitale, asta în timp ce date la nivel european arată că România se plasează pe ultimul loc în UE la gradul de utilizare a inteligenței artificiale în companii”, spune Bogdan Badea.

Alte articole importante
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companii
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companiile cu capital românesc au primit 91% din valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate de România, în timp ce firmele cu capital majoritar străin au beneficiat de 9% din fonduri, a declarat vineri președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Datele au fost prezentate în cadrul unui eveniment de specialitate organizat la Sinaia și provin din […]
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Companii
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Planurile de restructurare ale TAROM și Complexului Energetic Oltenia trebuie renegociate cu Comisia Europeană, după ce măsurile prevăzute inițial nu au fost realizate integral, iar calendarul acestora a ajuns la termen. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că autoritățile române vor începe demersurile în noiembrie, obiectivul fiind ca noile înțelegeri să fie stabilite, în […]
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Introducerea leasingului funciar în legislația românească ar putea debloca finanțări suplimentare pentru agricultură și ar permite fermelor să atragă capital folosind terenurile pe care le dețin, fără să fie necesare garanții de stat, susține Jabbar Kanani, președintele Agricover. Acesta consideră că principala problemă a sectorului nu este lipsa banilor din sistemul bancar, ci faptul că […]
„Măcel total” pe Wall Street după victoria democraților. Temeri că opoziția față de centrele de date va lovi boom-ul inteligenței artificiale
„Măcel total” pe Wall Street după victoria democraților. Temeri că opoziția față de centrele de date va lovi boom-ul inteligenței artificiale
Victoriile electorale ale democraților din Statele Unite au declanșat un val de îngrijorare pe Wall Street, unde investitorii se tem că noile autorități vor încetini dezvoltarea centrelor de date care susțin expansiunea inteligenței artificiale. În ședința de joi, S&P 500 a pierdut peste 4%, Nasdaq Composite s-a depreciat cu 5,5%, iar indicele VIX, care măsoară […]
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Repornirea Unității 1 de la Cernavodă a adus doar un plus modest pentru acțiunile Nuclearelectrica (SNN) la finalul ședinței de joi. Deși titlul a deschis în forță și a urcat până la 63,3 lei (+4%), valul de vânzări din a doua parte a zilei a împins cotația la minimul ședinței, de 60,8 lei (+0,16%). Acțiunea […]
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
Analize
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
România a primit aproximativ 108,3 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile în perioada 2007-2025 și a contribuit cu circa 35,9 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Diferența dintre sumele atrase și contribuția națională depășește 72 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că, pentru fiecare euro virat la bugetul comunitar, România a primit […]