Sistarea ajutorului american devastează sistemele de sănătate din Africa

Decizia Statelor Unite de a reduce ajutorul bilateral pentru sănătate afectează milioane de africani. Experții estimează că noile propuneri de buget ar putea pune în pericol până la 1 milion de vieți, în special prin creșterea cazurilor netratate de HIV, tuberculoză și malarie. ONU estimează că, până în 2030, ar putea exista peste 6 milioane de infecții noi și 4 milioane de decese suplimentare, cauzate de SIDA. La rândul său, CGD a remarcat o creștere a cazurilor de holeră în Angola, Congo, Sudan și în Sudanul de Sud.

USAID: „Am fost prea dependenți de ajutor și acum a dispărut”

„E sfâșietor,” spune Velontafa Jackia, medic în Sambava, o comunitate din nord-estul Madagascarului. Până anul acesta, Jackia lucra într-un proiect finanțat de USAID, care îi permitea să trimită lucrători medicali în cele mai îndepărtate zone ale acestei insule foarte sărace.

După ce finanțarea s-a oprit, numărul pacienților care pot fi tratați a scăzut considerabil. Jackia trece în revistă bilanțul sumbru al acestei schimbări: mai multe complicații la naștere, mai multe tinere mame care mor, mai multe cazuri de malarie și „numeroase focare epidemice”. „Am fost prea dependenți de ajutor și acum acesta a dispărut”, spune ea.

Companiile tehnologice mizează totul pe AI: 380 miliarde $ în 2025

19:52

Nexperia suspendă livrările de waferi esențiali în producția de cipuri

19:21

Efectele în întreaga Africa sub-sahariană

La nouă luni după ce administrația Trump a desființat USAID, consecințele se resimt în Africa sub-sahariană, unde America furniza peste două treimi din ajutorul pentru sănătate publică. Administrația Trump susține că generozitatea americană a creat o „cultură a dependenței”.

Strategia Global Health America First, publicată în septembrie, le cere guvernelor beneficiare să contribuie mai mult și, mai ales, să-și finanțeze singure proiectele. Teoretic, ideea e bună, scrie The Economist. În practică, mulți oameni vor muri, ca urmare a reducerii acestor ajutoare.

SUA, „națiunea indispensabilă” pentru sănătatea africană

America a fost „indispensabilă” pentru sănătatea publică africană, spune Jeremy Nel, medic sud-african specializat în infectarea cu virusul HIV. În 21 de țări africane, ajutorul american echivala cu cel puțin 20% din cheltuielile guvernamentale pentru sănătate.

În opt țări, depășea 50%, iar în trei țări – Somalia, Sudanul de Sud și Malawi – chiar depășea cheltuielile guvernamentale. America era și cel mai mare donator pentru organisme globale, de la Global Fund și UNICEF, la OMS și WFP.

Aceste contribuții s-au „prăbușit”, spune Charles Kenny, de la Centre for Global Development. Estimările pentru anul fiscal 2025 arată reduceri dramatice: WFP primește 326 de milioane de dolari – față de 4,3 miliarde anul anterior. WHO primește 133 milioane – comparativ cu 553 milioane. Global Fund primește 1,3 miliarde – față de 2,3 miliarde. UNICEF primește 265 milioane – comparativ cu 1,1 miliarde.

86% din contractele USAID, inclusiv 77% din cele pentru sănătate, anulate

Soarta ajutorului bilateral — bani folosiți direct în țările beneficiare — e mai greu de cuantificat. De obicei, fondurile erau distribuite prin contracte cu mii de ONG-uri, care implementau programele la nivel local. Până la 1 august, 86% din contractele USAID, inclusiv 77% din cele pentru sănătate, fuseseră anulate.

Unele contracte mari rămân active, așa că reducerea procentuală nu pare peste tot la fel de dramatică. Kenny estimează că, în general, cheltuielile pentru ajutor vor scădea cu 38% în 2025 față de 2024.

Din păcate, ajutorul extern ar putea rămâne redus vreme de mulți ani de acum încolo. Anii 2024 și 2025 au fost doi ani consecutivi de reduceri de la cei mai mari patru donatori, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania. Marea Britanie va reduce cheltuielile pentru ajutor de la 0,5% din PIB la 0,3% până în 2027. Bugetul propus de Trump pentru 2026 prevede o reducere de două treimi a finanțării bilaterale pentru sănătate și zero fonduri pentru WHO, Gavi sau Global Fund.

Creșterea riscurilor pentru sănătatea africană

Impactul reducerilor e greu de cuantificat, deoarece sistemele de date pentru monitorizarea bolilor în Africa erau finanțate tot de SUA și, prin urmare, aproape că au fost închise. Estimările economiștilor sugerează riscuri majore: Kenny și Sandefur consideră că noile propuneri de buget ar putea pune în pericol până la 1 milion de vieți, în special prin creșterea cazurilor netratate de HIV, tuberculoză și malarie.

Departamentul de Stat afirmă că va menține programele care „salvează vieți”, inclusiv cele destinate medicamentelor antiretrovirale și salariilor pentru lucrătorii din PEPFAR. Totuși, analizele CGD arată că au fost anulate contracte care afectează, în total, 2,3 milioane de persoane. Reducerile programelor preventive expun sute de mii de oameni la riscul de noi infecții HIV. Fondurile de „tranziție” promise de SUA rămân incerte, iar multe ONG-uri capabile să le gestioneze și-au închis deja operațiunile.

Haos pe teren: crize în Madagascar și Uganda

Raportările de la fața locului semnalează o stare de haos în întreaga Africă. În Africa de Sud, clinici finanțate parțial de PEPFAR primesc deja un fel de „migranți HIV”, veniți din țările din jur, din Eswatini, Lesotho, Mozambic și Zimbabwe. E vorba de oameni care nu mai găsesc medicamente în țările lor. „Regresăm”, spune epidemiologul Olive Shisana, citând estimări ONU: până în 2030 ar putea exista peste 6 milioane de infecții noi și 4 milioane de decese suplimentare, cauzate de SIDA.

În Madagascar, foști lucrători din proiectele finanțate din bugetele americane se tem de o criză în sudul insulei, afectat de secetă și foamete. Proviziile de urgență sunt „a zecea parte din cât erau” anul trecut. În Uganda, în tabăra de refugiați Kiryandongo, SUA plătea 60% din bugetul WFP.

Ronald Onen, din Sudanul de Sud, spune că, în aprilie, i s-a comunicat că nu mai primește rații de hrană. În iulie, sute de refugiați sud-sudanezi au atacat un complex cu noii sosiți, rănind peste o sută de persoane. O persoana chiar a fost ucisă. Atacatorii au furat inclusiv cina copiilor.

Situații similare în Nigeria și Somalia

În nord-estul Nigeriei, unde America acoperea 60% din costurile umanitare, ONG-urile au ajuns să refuze copiii flămânzi. În Somalia, WFP reduce numărul beneficiarilor de la 1,1 milioane în august, la 350.000 acum, adică sub un sfert din cei care necesită ajutor.

Asistența medicală preventivă a avut, la rândul său, de suferit. În octombrie, CGD a remarcat o creștere a cazurilor de holeră în Angola, Congo, Sudan și Sudanul de Sud. Factorul principal al acestui dezastru a fost, scrie sursa citată, reducerea finanțării americane pentru proiectele WASH, respectiv pentru apă, salubritate și igienă.

Reacția guvernelor africane

Decidenții africani par să privească această criză ca pe o oportunitate, scrie sursa citată. „Nu putem avea populații sănătoase doar bazându-ne pe generozitatea altor națiuni”, spunea ministrul nigerian Muhammad Ali Pate în august. Dar ONG-urile și oficialii locali sunt pesimiști. Seramila Teddy, guvernator al provinciei în care lucrează Dr. Jackia, spune că nu are fonduri pentru a trimite lucrători medicali în zonele izolate. Africa de Sud promite să înlocuiască fondurile PEPFAR pierdute, dar ONG-urile raportează că la ei nu a ajuns niciun ban.

O criză tăcută e convenabilă pentru ambele părți. SUA nu vrea să fie acuzată de decesele din Africa, în timp ce guvernele africane nu vor să pară slabe. Semnele arată însă că „America First” înseamnă tot mai mult „Africa last”, comentează The Economist.