Campania „Cumpărați produse europene” aprinde tensiunile în UE. Statele mici se revoltă, Bruxelles-ul amână decizia

Reacțiile negative față de agenda Comisiei Europene „Cumpărați produse europene” se intensifică, pe fondul unei diviziuni tot mai vizibile între marile puteri industriale ale Uniunii și statele cu economii mai mici, orientate spre comerț liber. Inițiativa, susținută de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, riscă să devină una dintre cele mai controversate teme ale noului mandat, dezvăluind viziuni profund diferite despre modul în care Europa ar trebui să concureze cu Statele Unite și China.

Bruxelles-ul se confruntă cu o ecuație dificilă: cum poate stimula achizițiile publice de produse fabricate în UE fără a fi acuzat de protecționism și fără a submina competitivitatea pe termen lung a pieței unice, conform Politico.

Legea Acceleratorului Industrial, amânată pe fondul opoziției

Executivul european trebuia să clarifice, în această săptămână, ce presupune concret agenda „Cumpărați produse europene”, odată cu prezentarea propunerii de Lege privind Acceleratorul Industrial. Actul normativ este gândit pentru a direcționa miliarde de euro din contractele de achiziții publice către companiile din Uniunea Europeană, în special în sectoare strategice.

Fluxurile comerciale ale UE după noile tarife impuse de SUA: reconfigurarea rutelor comerciale

20:00

Leonardo Badea, BNR: România are atuuri reale pentru investiții, dar rămâne sub potențial din cauza predictibilității și competitivității instituționale

18:50

Totuși, publicarea propunerii a fost amânată până la sfârșitul lunii ianuarie, după ce un grup de nouă state membre și-a exprimat opoziția. Coaliția este condusă de Republica Cehă și include Estonia, Finlanda, Irlanda, Letonia, Malta, Portugalia, Slovacia și Suedia. Aceste țări avertizează că o politică de preferință europeană prost calibrată ar putea afecta negativ economia UE și relațiile comerciale globale.

Pentru aceste guverne, riscul major este ca Uniunea să se izoleze de piețele internaționale, afectând sectoare întregi care depind de lanțuri de aprovizionare globale și de concurență deschisă.

Două viziuni opuse despre viitorul competitivității europene

Rebeliunea față de legea propusă scoate la iveală o falie strategică în interiorul Uniunii. De o parte se află tabăra condusă de președintele francez Emmanuel Macron, susținută de marile economii industriale ale blocului comunitar. Aceasta pledează pentru acordarea unui tratament preferențial campionilor industriali și tehnologici europeni, mai ales în contracte majore, precum cele pentru infrastructura de transport sau energie.

De cealaltă parte se află statele mai mici, cu o tradiție de politici comerciale liberale. Pentru acestea, competitivitatea depinde de libertatea de a achiziționa cele mai bune produse la cel mai bun preț, indiferent dacă provin din Europa, Asia sau alte regiuni. Ele avertizează că o „preferință europeană” rigidă ar putea duce la costuri mai mari, inovație mai slabă și presiuni bugetare suplimentare.

În timp, aceste țări au ajuns să suspecteze că strategia „cumpără european” ar favoriza în special marile grupuri franco-germane, reducând concurența și permițând creșterea artificială a prețurilor pentru furnizori și clienți.

Ursula von der Leyen și testul „preferinței europene”

Ursula von der Leyen a susținut public ideea introducerii unei „preferințe europene” în achizițiile publice, la scurt timp după începerea celui de-al doilea mandat. Conceptul este prezentat ca o modalitate de a consolida industria europeană, de a proteja locurile de muncă și de a reduce dependența de importuri, în special din China.

Legea Acceleratorului Industrial este primul test major pentru această viziune. Inițial, inițiativa a fost concepută pentru a accelera investițiile în proiecte de decarbonizare, în cadrul Pactului industrial curat promovat de Comisie. Ulterior, conceptul „Cumpărați produse europene” a fost integrat în propunere, alături de măsuri mai stricte de control al investițiilor străine, sub coordonarea vicepreședintelui executiv Stéphane Séjourné.

Avertismente interne și presiuni externe

Într-un document de poziție obținut înaintea reuniunii miniștrilor industriei din UE, autoritățile cehe au cerut Bruxelles-ului „cea mai mare prudență posibilă” în elaborarea politicilor de preferință europeană. Potrivit acestora, reguli disproporționate ar putea adânci neîncrederea în sistemul comercial multilateral și ar afecta imaginea UE ca partener previzibil.

Temerile nu vin doar din interiorul Uniunii. O delegație a federației de afaceri japoneze Keidanren, care include giganți precum Toyota și Mitsubishi, a avut discuții recente cu reprezentanți ai Comisiei, exprimând îngrijorări legate de impactul asupra companiilor din țări partenere. Japonia și alte state aliate speră să obțină eventuale excepții de la regulile de preferință europeană.

Industria europeană, între sprijin și reticență

Chiar și unele grupuri industriale europene, care teoretic ar beneficia de pe urma achizițiilor locale, privesc cu prudență inițiativa. Lideri de business avertizează asupra riscului construirii unor „ziduri protectoare” care ar putea izola economia europeană de realitatea globală.

Alte organizații se declară deschise ideii, dar atrag atenția asupra modului de implementare. Temerea principală este că noile cerințe ar putea adăuga birocrație suplimentară, într-un moment în care Comisia promite reducerea poverii administrative pentru companii.

Reprezentanți ai Comisiei insistă că scopul nu este închiderea pieței, ci crearea unui cadru în care industria europeană să poată concura cu supracapacitatea masivă a Chinei, direcționând banii publici către locuri de muncă și producție în UE.