ANAF: O persoană din Argeș ar fi prejudiciat statul cu peste 1,1 milioane de lei prin vânzarea a 75 de autoturisme

O persoană fizică din județul Argeș ar fi comercializat 75 de autoturisme second-hand, în valoare totală de peste 7,25 milioane de lei, fără să își înregistreze activitatea economică și fără să declare obligațiile fiscale aferente. Potrivit Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), prejudiciul estimat la bugetul de stat depășește 1,1 milioane de lei și reprezintă TVA care nu ar fi fost plătită. Cazul va fi sesizat organelor de urmărire penală.

Potrivit unui comunicat transmis marți de ANAF, verificările Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au vizat activități de comercializare a autoturismelor second-hand desfășurate în perioada mai 2022 – ianuarie 2025. În acest interval, persoana verificată ar fi vândut mașini fără să fie înregistrată într-o formă legală de organizare și fără să declare obligațiile fiscale rezultate din activitatea desfășurată. Inspectorii au identificat livrări de autoturisme în valoare totală de 7.258.790 de lei, pentru care prejudiciul estimat din TVA neachitată depășește 1,1 milioane de lei.

Anunțurile online au ajutat la identificarea activității

Monitorizarea platformelor online de comercializare a autoturismelor second-hand a contribuit la identificarea activității cu risc fiscal, potrivit Fiscului.

De ce acordul dintre Franța și Germania nu va salva industria auto europeană

11:22

UE introduce o taxă de procesare de 2 euro pentru coletele din afara blocului comunitar

10:04

În cadrul controlului, inspectorii au analizat anunțurile publicate de persoana verificată pentru vânzarea celor 75 de autoturisme, achiziționate atât din România, cât și din alte state. Mașinile ar fi fost revândute ulterior unor persoane fizice, fără respectarea obligațiilor fiscale aplicabile.

ANAF susține că, în anumite cazuri, documentele prezentate cumpărătorilor indicau drept vânzători societăți din alte state membre ale Uniunii Europene, inclusiv firme de tip „missing trader”, asociate unor mecanisme de fraudă fiscală.

În alte situații, ar fi fost utilizate documente completate de mână, în care apăreau numele unor persoane sau entități diferite de vânzătorul real.

Potrivit inspectorilor, aceste practici ar fi îngreunat identificarea persoanei care efectua efectiv vânzările și stabilirea obligațiilor fiscale aferente. Deși documentele indicau alți vânzători, operațiunile comerciale ar fi fost realizate în România de persoana fizică verificată.

Cum ar fi fost mascate unele tranzacții cu mașini din România

Inspectorii antifraudă au identificat și tranzacții în care persoana verificată prelua un autoturism de la proprietarul inițial, oferind la schimb o altă mașină și o sumă de bani.

Pentru a evita radierea autoturismului primit din evidențele proprietarului inițial, acesta ar fi fost rugat să păstreze mașina înregistrată pe numele său până la revânzare.

În situațiile în care proprietarii nu acceptau această variantă, autoturismele erau înregistrate pe numele altor persoane fizice cunoscute ale persoanei verificate, potrivit constatărilor prezentate de ANAF.

Aceste operațiuni ar fi ridicat probleme privind identificarea vânzătorului real, urmărirea circuitului comercial și stabilirea obligațiilor fiscale aferente fiecărei tranzacții.

ANAF va sesiza organele de urmărire penală

Având în vedere prejudiciul estimat, reprezentând TVA care nu ar fi fost plătită, Direcția Generală Antifraudă Fiscală a anunțat că va sesiza organele de urmărire penală competente.

Cazul este relevant și în contextul acțiunii ATOM – Analiza și Trasabilitatea Operațiunilor cu Mașini, lansată de DGAF la 1 octombrie 2026. Prin această inițiativă, instituția urmărește identificarea riscurilor fiscale asociate comerțului cu autoturisme second-hand.

Verificările vizează proveniența mașinilor, circuitul comercial, respectarea obligațiilor privind TVA și identificarea operațiunilor nedeclarate sau a situațiilor în care documentele nu reflectă realitatea economică a tranzacțiilor.

ANAF reamintește că persoanele care desfășoară activități economice trebuie să respecte cerințele legale privind înregistrarea activității, declararea veniturilor și plata impozitelor și taxelor datorate.

Instituția susține că acțiunile de analiză de risc și control antifraudă urmăresc combaterea evaziunii fiscale și protejarea concurenței loiale, în beneficiul contribuabililor care își îndeplinesc obligațiile fiscale.