Cartea de identitate electronică transformă Iașul în pionier al digitalizării – cereri record și inovație pentru toate vârstele

Introducerea cărții de identitate electronice transformă Iașul în pionier al digitalizării administrației din România. Cererile pentru noul act s-au dublat în timp record, iar printre primii beneficiari se numără deja un bebeluș de doar 7 luni. Documentul, cu dimensiunea unui card bancar, promite siguranță sporită, acces rapid la servicii și mobilitate europeană fără pașaport, dar aduce și provocări legate de securitatea datelor personale. În contextul valului uriaș de solicitări, autoritățile ieșene au fost nevoite să implementeze măsuri speciale pentru a face față cererii istorice pentru Cartea de Identitate Electronică.

Iașul devine unul dintre polii de inovație administrativă din România, odată cu introducerea cărții electronice de identitate (CEI). Cererile pentru noul document s-au dublat în doar câteva luni, fenomen stimulat și de includerea copiilor sub 14 ani în programul-pilot, scrie ziaruldeiasi.ro.

„Cel mai tânăr solicitant de CEI are o vârstă de 7 luni”, dezvăluie Marius Bodoga, directorul Serviciului de evidență a populației Iași (SEP).

Bioboții: celulele care schimbă granițele dintre viață și moarte

15:46

UBS reduce lista favoriților săi în AI

14:42

Buletinul cât un card, cu beneficii reale și inovații digitale

Noul CEI are dimensiunea unui card bancar, include cel puțin 10 elemente avansate de securitate și un cip ce stochează datele personale, amprentele, certificatele digitale de autentificare și semnătura electronică. Practic, buletinul devine și instrument de identificare online, cu potențial de a simplifica accesul la servicii publice și private.

„Timpul de preluare a unei cereri pentru CEI s-a dublat față de cartea tip vechi, context în care am suplimentat numărul de birouri pentru preluarea solicitărilor. Programările online se fac exclusiv pe hubul mai.gov.ro, platformă gestionată de Ministerul de interne”, a declarat directorul SEP Iași.

Noua carte de identitate are formatul unui card bancar și este echipată cu un cip care stochează următoarele informații:

• date personale
• amprente
• certificate digitale pentru autentificare
• semnătură electronică

CEI-ul (Cartea electronică de identitate) nu mai afișează adresa în format tipărit, ci doar în format digital, o decizie aliniată standardelor europene de protecție a datelor. În plus, cartea electronică de identitate poate fi folosită ca document de călătorie în Uniunea Europeană și în Spațiul Schengen, facilitând mobilitatea fără pașaport, cel puțin pe teritoriul statelor membre.

„Pe lângă persoanele care solicitau în mod normal un nou act de identitate la împlinirea vârstei de 14 ani sau expirare, schimbare domiciliu etc., numărul de solicitări s-a majorat substanțial datorită celor care, deși au act de identitate valabil, emis chiar recent, doresc carte de identitate electronică. În plus, o nouă categorie de solicitări, care nu exista înainte de luna iunie 2025, o reprezintă minorii sub 14 ani”, a comentat directorul SEP Iași, potrivit ziaruldeiasi.ro.

Pentru adulți, taxa este de 67 de lei, semnificativ sub costul unui pașaport (234-258 lei). Prima CEI este gratuită pentru tinerii de peste 14 ani, în limita fondurilor PNRR, iar pentru copiii sub 14 ani, părinții pot opta deja pentru eliberare, fenomen rar întâlnit în alte țări UE.

Sistemul, suprasolicitat de cereri. Măsuri speciale la Iași

Pentru a face față valului de solicitări, autoritățile au suplimentat personalul: 9 birouri preiau cereri, iar 3 se ocupă exclusiv de eliberare. Datele oficiale arată un interes-record: peste 30.000 de cereri pentru acte de identitate în prima jumătate a anului, din care 1.300 pentru buletinul electronic. Pentru comparație, doar 25.000 de ieșeni au ales încă formatul vechi, semn că trendul digitalizării prinde viteză, impulsionat și de avantajele noului document.

„Chiar și așa, numărul de solicitări depășește momentan capacitatea de primire”, spune Bodoga.

Românii mai pot folosi actualele cărți de identitate până la finele lui 2031, după care trecerea la buletinul electronic va fi obligatorie. În Uniunea Europeană, țări precum Estonia, Belgia sau Germania folosesc deja de ani buni astfel de documente cu funcționalitate digitală extinsă, ceea ce a condus la reducerea birocrației și creșterea siguranței în relația cu instituțiile publice.