Uniunea Europeană (UE) va permite unui grup de 15 state membre să-și majoreze cheltuielile pentru apărare fără a fi penalizate pentru depășirea limitelor bugetare.
Decizia vine pe fondul escaladării tensiunilor de securitate în regiune și al nevoii urgente de reînarmare în contextul războiului din Ucraina.
Foto: Pixabay
Miniștrii de Finanțe ai Uniunii Europene au aprobat, marți, o derogare de la regulile bugetare stricte pentru 15 state membre, cărora le va fi permis să își majoreze datoriile publice pentru a susține cheltuielile din domeniul apărării, relatează agenția DPA, preluată de Agerpres.
Conform noii derogări, aceste state pot aloca suplimentar până la 1,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare, fără să riște sancțiuni pentru depășirea limitelor fiscale impuse de UE.
Cele 15 țări din UE care au primit acceptul UE sunt Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia și Slovenia. De asemenea, și Germania dorește să beneficieze de această regulă specială, motiv pentru care a depus o cerere în acest sens. Cea mai mare economie europeană va trebui să prezinte, însă, în prealabil Comisiei Europene un plan bugetar multianual pentru a putea fi evaluată.
În schimb, Franța a anunțat nu dorește să utilizeze regula specială din cauza lipsei de marjă în bugetul, pentru a nu crește și mai mult datoria națională.
În mod normal, regulile fiscale ale UE impun menținerea deficitului bugetar sub 3% din Produsul Intern Brut (PIB) și a datoriei publice sub 60% din PIB. Scutirile nou aprobate le vor permite țărilor selectate să aloce încă 1,5% din PIB pentru apărare, fără să se confrunte cu sancțiuni.
Totuși, în contextul conflictului militar din Ucraina și al amplificării riscurilor la adresa securității Europei, tot mai multe țări din blocul comunitar simt nevoia să-și consolideze capacitățile militare. Creșterea presiunilor pentru reînarmare survine într-un moment dificil, în care respectarea normelor fiscale îngreunează investițiile în apărare.
Decizia UE vine în contextul în care multe națiuni din Uniune se confruntă cu presiuni tot mai mari de a-și consolida capacitățile militare, ca parte a angajamentului lor față de NATO, notează publicația maghiară de limbă engleză European Conservative. În ciuda unui angajament comun de consolidare a apărării, multe dintre cele 27 de state membre ale UE au avut dificultăți în a reconcilia nevoile tot mai mari de apărare cu limitele stricte de cheltuieli ale UE.