Barajele lumii au schimbat poziția polilor geografici ai Pământului

Construcția a mii de baraje în diferite puncte ale lumii, începând din anul 1835, a avut un efect neașteptat asupra planetei noastre: a determinat o deplasare a polilor geografici față de axa de rotație a Pământului. Un studiu recent, publicat în prestigioasa revistă Geophysical Research Letters, arată că volumul imens de apă reținut în lacurile de acumulare a redistribuit masa la nivel global, ceea ce a influențat poziția scoarței terestre în raport cu mantaua Pământului.

Structura internă a Pământului și deplasarea polilor

Pământul este alcătuit dintr-un nucleu solid, o mantie vâscoasă și o scoarță rigidă, care plutește pe această mantie. Mantia, fiind fluidă și maleabilă, îi permite scoarței să alunece ușor. Orice schimbare semnificativă a masei pe suprafața planetei, cum ar fi acumularea sau pierderea apei, poate determina o modificare a poziției scoarței față de mantie. Această mișcare a scoarței, la rândul ei, schimbă orientarea axei de rotație a Pământului, fenomen cunoscut sub denumirea de „adevărata deplasare polară” (true polar wander), scrie Live Science.

Deplasarea polilor geografici nu este un fenomen nou, dar, în ultimii ani, s-a observat că activitățile umane au un rol semnificativ în accelerarea acestui proces. Orice mutare a masei terestre, fie că este subterană sau la suprafață, influențează echilibrul planetar.

Ministrul Finanțelor: Bugetul României pe 2027 va fi dificil de construit. Se pierd finanțări din PNRR de 1,5% din PIB

12:38

Eurostat: România a înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri la electricitate și gaze din UE în primul semestru

11:25

Impactul barajelor asupra masei globale

În perioada 1835-2011, au fost construite peste 6.800 de baraje în întreaga lume, care au creat lacuri de acumulare cu un volum total de apă suficient pentru a umple de două ori Marele Canion din Statele Unite. Această cantitate imensă de apă a redistribuit masa pe planetă, provocând o deplasare a polilor de câțiva centimetri.

Mai mult, acumularea apei în lacurile de acumulare a condus la o scădere a nivelului global al mării cu aproximativ 23 de milimetri, deoarece apa care anterior circula liber în oceane a fost reținută în aceste lacuri.

Alte cauze umane și naturale ale deplasării polilor

Oamenii de știință știau deja că activitățile umane pot influența poziția polilor. De exemplu, topirea accelerată a ghețarilor din cauza schimbărilor climatice determină o redistribuire a apei și, implicit, o deplasare a polilor. Un studiu publicat în martie 2025 a arătat că topirea ghețarilor ar putea muta polii cu până la 27 de metri până la sfârșitul acestui secol.

De asemenea, extracția apei subterane în perioada 1993-2010 a cauzat o deplasare polară de aproximativ 80 de centimetri, conform unui alt studiu din 2023. Aceste fenomene arată cum activitățile umane și schimbările climatice afectează în mod direct dinamica planetei.

Ce înseamnă „adevărata deplasare polară”?

Termenul „adevărata deplasare polară” descrie schimbarea orientării axei de rotație a Pământului în raport cu scoarța terestră. Aceasta înseamnă că polii geografici, punctele în jurul cărora planeta se rotește, nu sunt fixați definitiv, ci pot să se deplaseze în timp, influențați de modificări ale masei distribuite pe suprafața și în interiorul planetei.

Deplasarea polilor poate afecta sisteme esențiale, cum ar fi navigația prin GPS sau monitorizarea schimbărilor climatice, care se bazează pe poziții precise ale polilor geografici.

Metodologia studiului

Cercetătorii au folosit o bază de date detaliată despre barajele construite în ultimii aproape 200 de ani, combinând aceste informații cu modele geofizice complexe pentru a calcula efectul acumulării apei asupra masei globale și, implicit, asupra poziției polilor.

Această abordare a permis estimarea cu precizie a modului în care cantitatea de apă reținută în lacurile de acumulare a influențat echilibrul planetar și poziția polilor geografici.

Implicații pentru viitor

Pe măsură ce schimbările climatice continuă să accelereze topirea ghețarilor și ca urmare a activităților umane care modifică distribuția apei pe planetă, monitorizarea deplasării polilor geografici va deveni tot mai relevantă. Aceste date vor ajuta la ajustarea sistemelor de navigație și la înțelegerea mai profundă a dinamicii Pământului.

De asemenea, înțelegerea modului în care infrastructura construită de om influențează planeta poate ghida politicile de dezvoltare durabilă și gestionarea resurselor naturale.

Studiul evidențiază modul în care intervențiile umane majore asupra mediului, precum construirea barajelor, pot avea efecte neașteptate și la scară planetară, influențând chiar și poziția polilor geografici ai Pământului. Aceste descoperiri adaugă o nouă dimensiune în înțelegerea modului în care activitățile noastre afectează dinamica planetei.

Pe măsură ce tehnologiile de monitorizare devin tot mai avansate, vom putea observa și înțelege mai bine aceste fenomene și vom putea lua măsuri adaptate pentru a minimiza impactul negativ asupra mediului și societății.