Prima pagină » Câștigul salarial mediu în România a scăzut în luna aprilie

Câștigul salarial mediu în România a scăzut în luna aprilie

Câștigul salarial mediu în România a scăzut în luna aprilie
Foto: Shutterstock

Câștigul salarial mediu net în România în aprilie a înregistrat o scădere ușoară față de luna precedentă, după o perioadă de creștere susținută.

Datele oficiale arată însă o evoluție pozitivă pe termen lung, cu o creștere anuală semnificativă a salariilor reale.

Românii au avut în aprilie un câștig salarial mediu net de peste 5.600 de lei

Câștigul salarial mediu în România a fost mai mic în luna aprilie

Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, în aprilie, câştigul salarial mediu net a fost de 5.647 lei, înregistrând o scădere de 44 de lei (-0,8%) față de martie. Este a doua lună consecutiv în care veniturile nete ale angajaților se reduc, după creșterile temporare generate de bonusurile acordate în perioada Paștelui. În ceea ce privește câștigul salarial mediu brut, acesta a fost de 9.415 lei în aprilie, mai mic cu 80 de lei (-0,8%) față de luna precedentă.

Cele mai mari valori ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (14.021 lei) şi în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice (12.599 lei). La polul opus s-au situat hotelurile şi restaurante, cu un venit mediu de 3.332 lei, şi industria producției de articole vestimentare (3.430 lei), arată datele INS.

Comparativ cu luna aprilie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 8,2%, într-un context economic influențat de inflație moderată și ajustări salariale mai prudente. Indicele câştigului salarial real a fost 103,2% în aprilie faţă de aceeași perioadă din 2024. Totodată, indicele câştigului salarial real a fost de 99,1% în aprilie faţă de martie. Prin comparație cu nivelul din octombrie 1990, salariul real este de 262,2%, cu 2,2 puncte procentuale sub nivelul din martie 2025.

De ce apar fluctuații salariale lunare?

Experții INS explică faptul că variațiile lunare ale salariilor sunt influențate în principal de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând în cele din urmă la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluţia câştigului salarial real depinde, atât de fluctuaţiile câştigului salarial mediu net, cât şi de rata inflaţiei.

În aprilie, unele domenii au înregistrat creșteri salariale consistente datorate bonusurilor sau performanțelor financiare bune. Cele mai mari avansuri ale câştigului salarial mediu net (conform clasificării CAEN Rev.2) s-au consemnat astfel:

  • +35,6% – extracția petrolului brut și a gazelor naturale;
  • +10%-16% – producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, servicii anexe extracției, fabricarea produselor de cocserie și a celor din țiței, transporturi pe apă;
  • +5%-9% – fabricarea altor mijloace de transport, întreținerea și instalarea echipamentelor, fabricarea autovehiculelor, produse din cauciuc și mase plastice;
  • +3%-4,5% – extracția minereurilor metalifere, activități de transport și depozitare, industria metalurgică, asigurări și fonduri de pensii private, tipărirea de materiale.

Nivelul câştigului salarial mediu net în majoritatea activităţilor din sectorul economic în luna aprilie a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).

Pe de altă parte, unele sectoare au înregistrat reduceri semnificative de venituri în aprilie, mai ales din cauza absenței bonusurilor sau a rezultatelor financiare slabe, după cum urmează:

  • -34,8% – fabricarea produselor din tutun;
  • -8% până la -13,5% – activități de editare, fabricarea băuturilor, telecomunicații, minerale nemetalice, intermedieri financiare (cu excepția asigurărilor), servicii IT;
  • -3% până la -7,5% – fabricarea de utilaje, activități profesionale și tehnice, tranzacții imobiliare, producție media și muzicală.

Cum stau lucrurile în sectorul bugetar

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna martie au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte).

În sfârșit, în sectorul bugetar, câştigul salarial mediu net a înregistrat uşoare scăderi comparativ cu luna precedentă, astfel: învăţământ (-2,4%), administraţie publică (-0,6%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (-0,2%).

Alte articole importante
Weekend la Viena: cum descoperi farmecul autentic al orașului imperial în doar câteva zile
Weekend la Viena: cum descoperi farmecul autentic al orașului imperial în doar câteva zile
Capitala Austriei rămâne una dintre cele mai căutate destinații urbane din Europa, iar primăvara este momentul ideal pentru o escapadă de weekend. Cu străzi elegante, palate impunătoare și o cultură urbană vibrantă, Viena oferă o combinație rară între tradiție imperială și modernitate relaxată. Orașul poate fascina de la primul pas, dar poate și surprinde prin […]
Grecia: băncile nu pot susține pe deplin economia după criza financiară
Grecia: băncile nu pot susține pe deplin economia după criza financiară
După mai bine de un deceniu de la criza financiară care a zguduit economia elenă, sistemul bancar din Grecia dă semne clare de revenire. Totuși, în spatele cifrelor pozitive se ascunde o problemă majoră: capacitatea limitată a băncilor de a finanța creșterea economică. Potrivit unei analize publicate pe blogul Băncii Centrale Europene, o mare parte […]
Lufthansa testează „curățarea simplificată” pe zboruri: ce fel de murdărie sunt dispuși pasagerii să suporte
Companii
Lufthansa testează „curățarea simplificată” pe zboruri: ce fel de murdărie sunt dispuși pasagerii să suporte
Membrii echipajului trebuie să evalueze independent exact unde este necesară curățenia. Economiile se explică prin faptul că se planifică reducerea a aproximativ 4000 de locuri de muncă.  Compania aeriană germană Lufthansa a lansat un experiment pentru a minimiza curățenia pe zborurile scurte din Europa, pentru a afla cât de mult sunt dispuși pasagerii să suporte condiții […]
Producția de petrol a România scade puternic la început de 2026. Importurile se reduc, dar dependența rămâne
Producția de petrol a România scade puternic la început de 2026. Importurile se reduc, dar dependența rămâne
Producția de petrol din România a început anul 2026 în scădere accentuată, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică. Evoluția confirmă tendința descendentă a sectorului petrolier intern, aflat sub presiunea declinului natural al zăcămintelor. În luna ianuarie 2026, producția totală s-a ridicat la 199.500 tone echivalent petrol (tep), cu 19.500 tep […]
Criza petrolului schimbă rutina zilnică: munca de acasă, soluția propusă la nivel global
Criza petrolului schimbă rutina zilnică: munca de acasă, soluția propusă la nivel global
Recomandări fără precedent vin din partea Agenția Internațională pentru Energie, în contextul unei crize energetice care se adâncește rapid. Instituția internațională le cere oamenilor să își reducă deplasările și să adopte munca de acasă, pe fondul creșterii accelerate a prețurilor la petrol și al tensiunilor din Orientul Mijlociu. Deciziile vin într-un moment sensibil pentru economia […]
România, dependentă de mașinile second-hand din Uniunea Europeană. Riscurile cresc odată cu importurile masive
Companii
România, dependentă de mașinile second-hand din Uniunea Europeană. Riscurile cresc odată cu importurile masive
Piața auto din România continuă să fie dominată de importurile de mașini second-hand, țara noastră menținându-se în topul statelor din Uniunea Europeană care aduc vehicule rulate din alte piețe europene. Fenomenul, confirmat de o analiză realizată de Vincario, ridică în continuare probleme legate de siguranță și transparență. Cererea ridicată pentru autoturisme accesibile ca preț menține […]