Prima pagină » Câștigul salarial mediu în România a scăzut în luna aprilie

Câștigul salarial mediu în România a scăzut în luna aprilie

Câștigul salarial mediu în România a scăzut în luna aprilie
Foto: Shutterstock

Câștigul salarial mediu net în România în aprilie a înregistrat o scădere ușoară față de luna precedentă, după o perioadă de creștere susținută.

Datele oficiale arată însă o evoluție pozitivă pe termen lung, cu o creștere anuală semnificativă a salariilor reale.

Românii au avut în aprilie un câștig salarial mediu net de peste 5.600 de lei

Câștigul salarial mediu în România a fost mai mic în luna aprilie

Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, în aprilie, câştigul salarial mediu net a fost de 5.647 lei, înregistrând o scădere de 44 de lei (-0,8%) față de martie. Este a doua lună consecutiv în care veniturile nete ale angajaților se reduc, după creșterile temporare generate de bonusurile acordate în perioada Paștelui. În ceea ce privește câștigul salarial mediu brut, acesta a fost de 9.415 lei în aprilie, mai mic cu 80 de lei (-0,8%) față de luna precedentă.

Cele mai mari valori ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (14.021 lei) şi în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice (12.599 lei). La polul opus s-au situat hotelurile şi restaurante, cu un venit mediu de 3.332 lei, şi industria producției de articole vestimentare (3.430 lei), arată datele INS.

Comparativ cu luna aprilie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 8,2%, într-un context economic influențat de inflație moderată și ajustări salariale mai prudente. Indicele câştigului salarial real a fost 103,2% în aprilie faţă de aceeași perioadă din 2024. Totodată, indicele câştigului salarial real a fost de 99,1% în aprilie faţă de martie. Prin comparație cu nivelul din octombrie 1990, salariul real este de 262,2%, cu 2,2 puncte procentuale sub nivelul din martie 2025.

De ce apar fluctuații salariale lunare?

Experții INS explică faptul că variațiile lunare ale salariilor sunt influențate în principal de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând în cele din urmă la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluţia câştigului salarial real depinde, atât de fluctuaţiile câştigului salarial mediu net, cât şi de rata inflaţiei.

În aprilie, unele domenii au înregistrat creșteri salariale consistente datorate bonusurilor sau performanțelor financiare bune. Cele mai mari avansuri ale câştigului salarial mediu net (conform clasificării CAEN Rev.2) s-au consemnat astfel:

  • +35,6% – extracția petrolului brut și a gazelor naturale;
  • +10%-16% – producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, servicii anexe extracției, fabricarea produselor de cocserie și a celor din țiței, transporturi pe apă;
  • +5%-9% – fabricarea altor mijloace de transport, întreținerea și instalarea echipamentelor, fabricarea autovehiculelor, produse din cauciuc și mase plastice;
  • +3%-4,5% – extracția minereurilor metalifere, activități de transport și depozitare, industria metalurgică, asigurări și fonduri de pensii private, tipărirea de materiale.

Nivelul câştigului salarial mediu net în majoritatea activităţilor din sectorul economic în luna aprilie a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).

Pe de altă parte, unele sectoare au înregistrat reduceri semnificative de venituri în aprilie, mai ales din cauza absenței bonusurilor sau a rezultatelor financiare slabe, după cum urmează:

  • -34,8% – fabricarea produselor din tutun;
  • -8% până la -13,5% – activități de editare, fabricarea băuturilor, telecomunicații, minerale nemetalice, intermedieri financiare (cu excepția asigurărilor), servicii IT;
  • -3% până la -7,5% – fabricarea de utilaje, activități profesionale și tehnice, tranzacții imobiliare, producție media și muzicală.

Cum stau lucrurile în sectorul bugetar

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna martie au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte).

În sfârșit, în sectorul bugetar, câştigul salarial mediu net a înregistrat uşoare scăderi comparativ cu luna precedentă, astfel: învăţământ (-2,4%), administraţie publică (-0,6%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (-0,2%).

Alte articole importante
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Companii
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Economia României traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, iar primele date centralizate după trimestrul întâi din 2026 indică o deteriorare accentuată a mediului de afaceri. Dacă în trecut problemele financiare afectau în principal companiile mici și mijlocii, acum dificultățile au ajuns și la firmele mari, cu sute de angajați, afaceri de […]
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Macroeconomie
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România a înregistrat o nouă creștere în 2025, ajungând la o valoare netă de 838 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate în raportul anual Media Fact Book 2026. Comparativ cu anul precedent, avansul a fost de 5,4%, confirmând tendința pozitivă a industriei de publicitate și media, chiar și într-un context economic […]
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Macroeconomie
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Prețurile la energie continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru economia românească, iar efectele se resimt atât în industrie, cât și în bugetele gospodăriilor. Un nou semnal de alarmă vine din partea lui Volker Raffel, președintele Federației Asociației Companiilor de Utilități din România (ACUE) și CEO al E.ON România, care susține că […]
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
Macroeconomie
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
România nu se află printre actorii principali ai disputei care se conturează la nivel european privind finanțarea infrastructurii energetice, însă decizia statelor membre de a reduce contribuțiile planificate pentru proiectele comune de rețea ar putea influența pe termen lung și dezvoltarea sistemului energetic regional. În centrul negocierilor se află miliarde de euro necesare pentru extinderea […]
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
Macroeconomie
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
România a înregistrat o scădere semnificativă în cel mai recent clasament al competitivității economice globale realizat de Institutul pentru Management și Dezvoltare (IMD) din Lausanne, coborând 12 poziții și ajungând pe locul 61 din 70 de economii analizate. Evoluția marchează o deteriorare vizibilă a poziției țării în raport cu economii comparabile din regiune și ridică […]
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Macroeconomie
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Brașovul și Clujul-Napoca își păstrează pozițiile de lider în topul celor mai atractive orașe din România pentru locuire, potrivit Indexului de Atractivitate Urbană 2026 realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. În același timp, Constanța urcă pe locul al treilea, consolidând un podium dominat de centre urbane cu profil economic și turistic puternic. Clasamentul general al […]