Prima pagină » Câștigul salarial mediu în România a scăzut în luna aprilie

Câștigul salarial mediu în România a scăzut în luna aprilie

Câștigul salarial mediu în România a scăzut în luna aprilie
Foto: Shutterstock

Câștigul salarial mediu net în România în aprilie a înregistrat o scădere ușoară față de luna precedentă, după o perioadă de creștere susținută.

Datele oficiale arată însă o evoluție pozitivă pe termen lung, cu o creștere anuală semnificativă a salariilor reale.

Românii au avut în aprilie un câștig salarial mediu net de peste 5.600 de lei

Câștigul salarial mediu în România a fost mai mic în luna aprilie

Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, în aprilie, câştigul salarial mediu net a fost de 5.647 lei, înregistrând o scădere de 44 de lei (-0,8%) față de martie. Este a doua lună consecutiv în care veniturile nete ale angajaților se reduc, după creșterile temporare generate de bonusurile acordate în perioada Paștelui. În ceea ce privește câștigul salarial mediu brut, acesta a fost de 9.415 lei în aprilie, mai mic cu 80 de lei (-0,8%) față de luna precedentă.

Cele mai mari valori ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (14.021 lei) şi în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice (12.599 lei). La polul opus s-au situat hotelurile şi restaurante, cu un venit mediu de 3.332 lei, şi industria producției de articole vestimentare (3.430 lei), arată datele INS.

Comparativ cu luna aprilie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 8,2%, într-un context economic influențat de inflație moderată și ajustări salariale mai prudente. Indicele câştigului salarial real a fost 103,2% în aprilie faţă de aceeași perioadă din 2024. Totodată, indicele câştigului salarial real a fost de 99,1% în aprilie faţă de martie. Prin comparație cu nivelul din octombrie 1990, salariul real este de 262,2%, cu 2,2 puncte procentuale sub nivelul din martie 2025.

De ce apar fluctuații salariale lunare?

Experții INS explică faptul că variațiile lunare ale salariilor sunt influențate în principal de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând în cele din urmă la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluţia câştigului salarial real depinde, atât de fluctuaţiile câştigului salarial mediu net, cât şi de rata inflaţiei.

În aprilie, unele domenii au înregistrat creșteri salariale consistente datorate bonusurilor sau performanțelor financiare bune. Cele mai mari avansuri ale câştigului salarial mediu net (conform clasificării CAEN Rev.2) s-au consemnat astfel:

  • +35,6% – extracția petrolului brut și a gazelor naturale;
  • +10%-16% – producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, servicii anexe extracției, fabricarea produselor de cocserie și a celor din țiței, transporturi pe apă;
  • +5%-9% – fabricarea altor mijloace de transport, întreținerea și instalarea echipamentelor, fabricarea autovehiculelor, produse din cauciuc și mase plastice;
  • +3%-4,5% – extracția minereurilor metalifere, activități de transport și depozitare, industria metalurgică, asigurări și fonduri de pensii private, tipărirea de materiale.

Nivelul câştigului salarial mediu net în majoritatea activităţilor din sectorul economic în luna aprilie a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).

Pe de altă parte, unele sectoare au înregistrat reduceri semnificative de venituri în aprilie, mai ales din cauza absenței bonusurilor sau a rezultatelor financiare slabe, după cum urmează:

  • -34,8% – fabricarea produselor din tutun;
  • -8% până la -13,5% – activități de editare, fabricarea băuturilor, telecomunicații, minerale nemetalice, intermedieri financiare (cu excepția asigurărilor), servicii IT;
  • -3% până la -7,5% – fabricarea de utilaje, activități profesionale și tehnice, tranzacții imobiliare, producție media și muzicală.

Cum stau lucrurile în sectorul bugetar

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna martie au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte).

În sfârșit, în sectorul bugetar, câştigul salarial mediu net a înregistrat uşoare scăderi comparativ cu luna precedentă, astfel: învăţământ (-2,4%), administraţie publică (-0,6%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (-0,2%).

Alte articole importante
Inflația din România rămâne cea mai mare din UE, de peste trei ori peste media europeană
Inflația din România rămâne cea mai mare din UE, de peste trei ori peste media europeană
România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, chiar dacă ritmul de creștere a prețurilor a încetinit ușor în luna iunie. Potrivit datelor publicate de Eurostat, inflația anuală a ajuns la 9,2%, în timp ce media la nivelul UE s-a redus la 2,9%. România conduce din nou clasamentul inflației În […]
Cristina Chiriac: Convergența României s-a construit pe consum, nu pe fundații economice. Nota de plată vine în 2026
Cristina Chiriac: Convergența României s-a construit pe consum, nu pe fundații economice. Nota de plată vine în 2026
După 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană, România afișează un paradox economic: a recuperat rapid decalajele față de statele dezvoltate, dar este singura economie din Europa Centrală și de Est pentru care se estimează o contracție în 2026. Cristina Chiriac, președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), susține că problema nu este ritmul […]
România, cea mai performantă piață bursieră din ultimul deceniu
România, cea mai performantă piață bursieră din ultimul deceniu
Bursa de Valori București a înregistrat cel mai ridicat randament dintre marile piețe de acțiuni din lume în ultimii zece ani, potrivit unei analize InterCapital ETF. Indicele BET-TR, care include dividendele reinvestite, a adus un câștig de 758% în euro, ceea ce înseamnă că o investiție de 1.000 de euro făcută acum un deceniu ar […]
Digi a debutat pe Bursa din Spania și a atras 287 milioane de euro. Listarea confirmă ascensiunea celei mai importante afaceri externe a grupului
Piață de Capital - Fonduri
Digi a debutat pe Bursa din Spania și a atras 287 milioane de euro. Listarea confirmă ascensiunea celei mai importante afaceri externe a grupului
Digi Communications marchează unul dintre cele mai importante momente din istoria sa prin listarea subsidiarei din Spania la bursele spaniole. Compania a atras 287 de milioane de euro în cadrul ofertei publice inițiale (IPO), într-o tranzacție suprasubscrisă de mai multe ori, semn al interesului ridicat al investitorilor pentru operatorul care a devenit unul dintre cele […]
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Macroeconomie
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Industria IT&C continuă să fie unul dintre motoarele economiei românești, contribuind cu aproximativ 14% la produsul intern brut și înregistrând o productivitate a muncii cu 16% peste media națională. Cu toate acestea, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește inovarea, iar adoptarea tehnologiilor de ultimă generație, inclusiv inteligența artificială, rămâne mult […]
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
Macroeconomie
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata estimată a vieții profesionale, chiar dacă indicatorul a înregistrat o ușoară îmbunătățire în ultimii ani. Datele publicate de Eurostat arată că un român în vârstă de 15 ani este așteptat să petreacă în câmpul muncii, în medie, 32,7 ani, cu aproape […]