Cât cheltuie românii la restaurant comparativ cu vecinii lor

Românii cheltuie o parte mai mare din salariu pentru mese la restaurant decât locuitorii din țările vecine.

Această tendință scoate în evidență atât dorința de socializare, cât și diferențele de prețuri și în ceea ce privește puterea de cumpărare din regiune.

Românii cheltuie mai mult din salariu pe mese în oraș decât țările din jur

Foto: Shutterstock

Daniel Ek renunță la funcția de CEO Spotify după 20 de ani

21:20

Topul city break-urilor europene care fac senzație în 2025

20:39

Este, oare, scump să se cheltuie 50 de euro la un restaurant? Dar 80? Sau chiar 150 de euro? Ca multe alte lucruri în viață, răspunsul este relativ, deoarece depinde de restaurantul unde te afli, de tipul acestuia și de cât îți permiți în mod confortabil. În unele orașe, ieșitul la masă în oraș este mult mai accesibil pentru localnici decât în altele, potrivit unui studiu realizat de publicația gastronomică Chef’s Pencil.

Au fost analizate datele privind prețurile la restaurante și apoi au fost comparate cu salariile locale în peste 170 de orașe din lume. Scopul a fost acela de a afla unde este cel mai ieftin și, respectiv, unde este cel mai costisitor să iei masa în oraș, raportat la veniturile populației locale.

Datele au fost preluate de pe Numbeo, o bază de date vastă, construită prin contribuții colective. Această platformă monitorizează costul vieții și nivelul salariilor la nivel global. Deși nu este la fel de riguroasă ca statisticile oficiale guvernamentale, rămâne, totuși, un instrument util pentru identificarea tendințelor globale.

Ca orice set de date construit prin contribuții publice, studiul are unele particularități. Actualizările pot fi inegale între orașe, mediile nu surprind întotdeauna imaginea completă și pot include un grad de subiectivitate. Spre exemplu, ce înseamnă un „restaurant de nivel mediu” sau un „cappuccino” poate varia mult între indivizi și culturi. În plus, factori precum bacșișul nu sunt incluși. Totuși, aceste limitări tind să afecteze majoritatea orașelor în mod similar, ceea ce face din comparații un ghid util pentru evaluarea accesibilității la nivel global.

Unde este cel mai accesibil ieșitul la restaurant

Cu unele excepții, restaurantele de nivel mediu sunt cele mai des întâlnite. Acestea oferă unul dintre cei mai buni indicatori despre cât de scump este pentru localnici să ia masa în oraș. Pentru a măsura accesibilitatea, experții de la Chef’s Pencil au comparat costul unei mese de trei feluri cu salariul mediu lunar net în 177 de orașe la nivel global. Prețurile sunt pentru două persoane, astfel că au fost ajustate datele pentru a reflecta costul per individ.

Rezultatele arată contraste puternice între regiuni, cu diferențe de peste 25 de ori între unele orașe și altele. În ceea ce a fost denumit „Clubul 1%” figurează 26 de destinații globale. Vorbim despre orașele unde localnicii cheltuie doar 1% sau chiar mai puțin din salariul lunar net pentru o masă la un restaurant de nivel mediu. Cele mai multe se află în SUA (9 orașe) și în Asia de Est: Japonia, China și Coreea de Sud (7 orașe). Restul sunt împărțite între Europa, Orientul Mijlociu și Australia.

În Europa, clasamentul este dominat de Elveția. Orașele Berna, Zürich și Geneva sunt printre cele mai accesibile pentru a lua masa în oraș, raportat la veniturile locale. Paris (locul 14 la nivel global) și Luxemburg (oraș recunoscut pentru costul ridicat al vieții, dar și pentru salariile mari) se clasează, de asemenea, în top. În Germania, Frankfurt (locul 24) și Berlin (locul 33) se află în prima jumătate a clasamentului mondial. De asemenea, este relativ accesibil pentru localnici să iasă la restaurant la Haga, Praga, Göteborg, Lyon, Amsterdam și Valencia.

Cum stau lucrurile în România

Multe orașe din sudul și estul Europei arată o accesibilitate mult mai redusă. În Italia, spre exemplu, locuitorii din Milano, Napoli și Florența își permit să iasă la restaurant doar de aproximativ o treime sau jumătate din cât o fac elvețienii.

Atena (locul 143 la nivel global) se află aproape de coada clasamentului european și mondial, între Kiev și Manila. Asta arată că mesele la restaurant sunt mult mai costisitoare pentru greci. La fel, în Croația, Dubrovnik înregistrează unul dintre cele mai scăzute scoruri de accesibilitate din Europa. Asta evidențiază decalajul dintre prețurile pentru turiști și puterea de cumpărare a localnicilor.

În ceea ce ne privește, Bucureștiul ocupă locul 127 în lume, cu scoruri modeste de accesibilitate, dar mai bune comparativ cu Atena. Totodată, Tallinn (locul 125), Riga (locul 123) și Chișinău (locul 132) se află tot în zona modestă. Asta subliniază diviziunea est-est în ceea ce privește costurile de ieșit la restaurant raportate la salarii.

Românii alocă o parte mai mare din salariu decât vecinii

La polul opus, chiar și mesele ieftine consumă o parte mult mai mare din salariile locale. La Cairo (2,29%), Lagos (2,49%) și Caracas (3,63%), chiar și o masă de buget are un impact semnificativ asupra veniturilor. În aceste orașe, raportul de accesibilitate este de peste zece ori mai mare decât în Singapore sau Shenzhen.

America Latină înregistrează unele dintre cele mai ridicate procente. Buenos Aires (2,34%), Georgetown, Guyana (2,16%) și Rio de Janeiro (1,67%) arată cum dificultățile economice îngreunează ieșitul la restaurant pentru mulți localnici.

Europa de Est și zona Balcanilor se încadrează în zona medie spre ridicată. Orașe precum Atena (1,46%), Dubrovnik (1,40%) și București (0,98%) se situează peste media europeană. De altfel, românii ajung să aloce o parte mai mare din salariu pentru mesele la restaurant decât vecinii din Budapesta sau Sofia, relevă studiul Chef’s Pencil.

Cifrele orașelor din România

În Cluj-Napoca (locul 115, 2,2% din salariul lunar net), mesele în oraș sunt comparabile ca accesibilitate cu cele din Porto (Portugalia) și Debrecen (Ungaria). Deși Clujul se numără printre orașele românești mai avantajoase din acest punct de vedere, costurile rămân totuși mai ridicate decât în multe orașe europene.

Deși ocupă locul 128 (2,5%), Bucureștiul se situează peste orașe precum Istanbul și Atena în ceea ce privește accesibilitatea meselor la restaurant. Cu toate acestea, rămâne în urma altor capitale din regiune, precum Budapesta, Sofia, Varșovia, Zagreb sau Praga.

Brașovul se situează pe locul 141 în lume (2,7%), numărându-se printre cele mai puțin accesibile orașe europene. Totuși, se află înaintea unor destinații turistice precum Atena, Dubrovnik sau Salonic. Urbea de sub Tâmpa înregistrează, de asemenea, cea mai slabă performanță la nivel național. Spre exemplu, un cappuccino îi costă pe localnici peste 10% din salariul lunar. Comparativ, bucureștenii plătesc pentru aceeași băutură 6,9% din venitul lunar, iar clujenii 7,7%. În ceea ce privește berea, costurile variază de la 2,4% din salariu în București, la 3,1% în Brașov.