Industria turismului global trece printr-o transformare fără precedent. Temperaturile extreme, incendiile devastatoare și umiditatea sufocantă au transformat călătoriile de vară într-o adevărată provocare. În loc să caute soarele arzător al Greciei sau al Portugaliei, tot mai mulți turiști preferă așa-numitele „coolcations” – vacanțe petrecute în zone mai răcoroase și mai prietenoase cu mediul.
Valurile de căldură din ultimii ani au demonstrat cât de vulnerabilă a devenit industria turismului. În vara lui 2025, Acropola din Atena și Turnul Eiffel din Paris au fost nevoite să își închidă porțile din cauza temperaturilor sufocante, depășind pragul critic de 40 de grade Celsius. Pentru mulți turiști, vacanțele programate cu luni înainte s-au transformat în experiențe ratate.
Potrivit unui studiu al Comisiei Europene, regiunile sudice ale Europei riscă să piardă până la 10% din fluxul estival de turiști, în timp ce zonele de coastă din nordul continentului ar putea înregistra creșteri de până la 5% în cererea turistică. Practic, turiștii aleg din ce în ce mai des destinații precum Danemarca, Norvegia sau Țările Baltice, în defavoarea Mediteranei, cândva magnetul absolut al verilor europene.
Schimbarea este confirmată și de datele agențiilor de turism de lux. Aproape jumătate dintre consilierii afiliați la rețeaua Virtuoso spun că clienții lor își modifică traseele și planurile de vacanță din cauza schimbărilor climatice, orientându-se către locuri mai suportabile termic.
Conceptul de „coolcation” a devenit un trend internațional. În loc să caute destinații exotice cu temperaturi ridicate, turiștii încep să valorifice potențialul regiunilor unde climatul rămâne mai blând chiar și în plin sezon estival.
Astfel, orașe precum Copenhaga, Reykjavik sau Edinburgh devin tot mai atractive pentru vizitatori. Dacă în trecut nordul Europei era evitat vara din cauza ploilor și a vremii instabile, acum el reprezintă un refugiu pentru cei care fug de caniculă. Mai mult decât atât, aceste destinații promovează un turism prietenos cu mediul, oferind beneficii celor care aleg mijloace de transport sustenabile și care își prelungesc șederea.
În paralel, marile capitale europene din sud, precum Roma, Madrid sau Atena, se confruntă cu un paradox: deși atracțiile rămân impresionante, valurile de căldură le fac aproape inaccesibile turiștilor în anumite zile. Industria ospitalității din aceste regiuni este obligată să își regândească strategiile, introducând măsuri de protecție pentru vizitatori și adaptând infrastructura urbană.
Capitala Danemarcei oferă un exemplu unic de adaptare inteligentă la schimbările climatice. Prin programul CopenPay, turiștii primesc reduceri sau acces gratuit la excursii și atracții dacă folosesc transportul public și dacă își prelungesc perioada de ședere. Această inițiativă are dublu rol: reduce emisiile generate de transport și susține economia locală.
Orașul a investit nu mai puțin de 3 miliarde de coroane (aproximativ 468 milioane dolari) într-un program de curățare a portului. Rezultatul a venit cu băi publice și zone de înot care au devenit virale pe rețelele sociale, atrăgând turiști dornici de experiențe noi. În iulie, Copenhaga și-a inaugurat primul traseu oficial pentru înot în ape deschise – un spațiu delimitat de 450 de metri direct în portul orașului.
Pe lângă zona de agrement, administrația locală a creat rețele de parcuri și spații verzi care funcționează ca hub-uri naturale de răcorire. Vegetația și apa de ploaie reținută în aceste zone contribuie semnificativ la reducerea temperaturilor urbane, transformând orașul într-o destinație atractivă chiar și în cele mai călduroase luni ale anului.