România face un nou pas în tranziția verde: Etichetarea cheltuielilor bugetare pentru 2025, finalizată în cadrul PNRR

Ministerul Finanțelor a anunțat finalizarea procesului de etichetare a cheltuielilor bugetare și fiscale aferente anului 2025, o etapă tehnică esențială în implementarea reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Demersul contribuie direct la atingerea Jalonului 123 privind bugetarea verde, inclus în Componenta 6 – Energie.

Procesul reprezintă un element-cheie în alinierea României la taxonomia Uniunii Europene privind activitățile durabile și la principiile de protecție a mediului, introducând mecanisme moderne de evaluare a impactului climatic al politicilor publice finanțate din bugetul de stat.

624 de măsuri evaluate de un grup interministerial coordonat de Ministerul Finanțelor

Evaluarea a fost realizată de un grup interministerial coordonat de Ministerul Finanțelor, cu sprijinul Secretariatului tehnic, care a analizat în total 624 de măsuri transmise de ordonatorii principali de credite. Metodologia utilizată are la bază cadrul normativ instituit prin OUG nr. 75/2024 și HG nr. 1074/2024 privind planificarea bugetară verde.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

În urma ședinței Comitetului interministerial desfășurate la 19 februarie 2026, ultimele completări transmise de șapte instituții-cheie au fost analizate și aprobate cu unanimitate de voturi. Printre acestea se numără Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Energiei, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenorialului și Turismului.

Toate cele 624 de măsuri analizate au primit aviz favorabil, demonstrând conformitatea cu principiul european „a nu prejudicia în mod semnificativ” (DNSH), utilizat pentru evaluarea impactului investițiilor asupra mediului.

Digitalizarea administrației fiscale, clasificată drept măsură verde

Raportul publicat evidențiază o serie de proiecte strategice care contribuie la atenuarea schimbărilor climatice. Printre acestea se numără programele de digitalizare precum e-Factura, dezvoltarea platformelor Big Data și modernizarea sistemelor informatice operate de Agenția Națională de Administrare Fiscală. Aceste inițiative au fost validate drept măsuri favorabile mediului, întrucât contribuie la reducerea amprentei de carbon prin eliminarea birocrației pe suport fizic și eficientizarea fluxurilor administrative și financiare.

Totodată, raportul menționează investiții în reabilitarea energetică a clădirilor publice, inclusiv sedii de instanțe judecătorești și imobile administrative, precum și proiecte din domeniul transportului feroviar, alimentării cu apă, canalizării și eficienței energetice a locuințelor. În agricultură, măsurile privind managementul deșeurilor au fost, de asemenea, incluse în categoria investițiilor cu impact climatic pozitiv.

Facilitățile fiscale cu impact social, încadrate ca neutre din punct de vedere climatic

Un aspect important al procesului de etichetare îl reprezintă delimitarea măsurilor cu impact social față de cele cu impact climatic direct.

Conform Anexei D din raport, facilități precum scutirea de impozit pentru veniturile din pensii sub plafonul de 3.000 de lei, neimpozitarea tichetelor de masă sau acordarea voucherelor de vacanță au fost clasificate drept măsuri neutre. Această clasificare permite separarea politicilor de protecție socială de investițiile orientate explicit către combaterea schimbărilor climatice, precum programele de împădurire sau managementul resurselor de apă, etichetate ca „verde închis”.

Bugetul de stat, corelat cu obiectivele de sustenabilitate pe termen lung

Rezultatele etichetării celor 624 de măsuri oferă autorităților un instrument modern de management bugetar, care facilitează monitorizarea impactului de mediu al alocărilor publice.

În același timp, procesul sprijină accesul la finanțare prin PNRR și contribuie la transformarea bugetului de stat într-o structură transparentă, în care fiecare alocare este corelată cu obiectivele de sustenabilitate asumate la nivel european.