Numărul locuinţelor goale din București a crescut de 2,4 ori în 10 ani. Peste 218.000 de unităţi nu sunt ocupate

Numărul locuinţelor nelocuite din Capitală a înregistrat o creştere accelerată în ultimul deceniu, ajungând la peste 218.000 de unităţi, potrivit unei analize realizate de Storia. Datele relevă faptul că, în intervalul de 10 ani dintre cele mai recente două recensăminte, numărul locuinţelor în care oficial nu locuieşte nicio persoană s-a majorat de aproximativ 2,4 ori.

La nivel naţional, fenomenul este şi mai amplu. În România există în prezent peste 2,5 milioane de locuinţe neocupate, în condiţiile în care fondul total de locuinţe a crescut în aceeaşi perioadă cu 13,7%, până la peste 9,9 milioane de unităţi. În paralel însă, numărul locuinţelor nelocuite a avansat cu 76,4%, de la 1,4 milioane la peste 2,5 milioane de unităţi. Această evoluţie are loc într-un context caracterizat de creşteri constante ale preţurilor la locuinţe în marile oraşe ale ţării. În Bucureşti, preţul mediu al unei locuinţe a crescut cu aproximativ 70% în perioada 2019–2025, ajungând la circa 2.000 de euro pe metru pătrat, conform Storia.

Ponderea locuinţelor neocupate din Capitală s-a dublat

Potrivit datelor analizate, fondul locativ din Bucureşti era alcătuit în 2021 din aproape 1,04 milioane de locuinţe, în creştere cu 22,6% comparativ cu 2011. În acelaşi timp însă, ritmul de creştere al locuinţelor neocupate a fost semnificativ mai rapid, acestea majorându-se cu 137,5% în acelaşi interval.

UE schimbă regulile jocului: ajutor de stat flexibil pentru a face față exploziei prețurilor la energie

21:47

Plan masiv de investiții: România pregătește ajutoare de stat de 5 miliarde de euro până în 2032

20:49

Astfel, ponderea locuinţelor goale din totalul fondului locativ s-a dublat în Capitală, de la 10,9% în 2011 la 21,1% în 2021. Chiar şi în aceste condiţii, Bucureştiul se numără printre marile pieţe imobiliare cu cele mai reduse ponderi ale locuinţelor nelocuite.

În paralel, judeţul Ilfov, care înconjoară Capitala, a înregistrat o dezvoltare accelerată a fondului locativ. Numărul total de locuinţe a crescut cu 89%, până la aproape 282.000 de unităţi, dintre care aproximativ 80.000 erau neocupate în 2021. Acestea reprezintă circa 28,4% din fondul total de locuinţe din judeţ.

Creşteri semnificative şi în marile judeţe ale ţării

Tendinţe similare sunt observate şi în alte zone urbane importante din România. În judeţul Iaşi, fondul locativ a crescut cu 31,2%, depăşind 406.000 de locuinţe în mediul urban şi rural. Dintre acestea, peste 127.000 sunt nelocuite, ceea ce reprezintă o creştere de trei ori comparativ cu 2011.

În mediul urban din acest judeţ, aproape 62.000 de locuinţe sunt neocupate, iar ponderea totală a locuinţelor nelocuite a ajuns la 31,3%, faţă de numai 13,3% în urmă cu un deceniu.

Şi în judeţul Timiş numărul locuinţelor neocupate a crescut semnificativ, de la aproximativ 32.300 de unităţi în 2011 la aproape 85.600 în 2021. În acest caz, ponderea locuinţelor în care nu locuieşte oficial nicio persoană a urcat de la 11,4% la 24,9%.

Alte judeţe mari precum Bihor, Constanţa şi Braşov au înregistrat de asemenea o dublare a numărului de locuinţe neocupate în ultimii 10 ani. În judeţul Bihor, aproximativ 29,5% dintre locuinţe sunt nelocuite, comparativ cu 25,8% în Braşov şi 22% în Constanţa.

Cluj are cea mai mică pondere a locuinţelor neocupate din mediul urban

Dintre zonele urbane analizate, judeţul Cluj are cea mai mică pondere a locuinţelor neocupate din fondul total de locuinţe, respectiv 19,3%. Acesta este urmat de Bucureşti, cu o pondere de 21,1%.

În continuarea clasamentului se situează zonele urbane din judeţul Dolj, unde aproximativ 22% dintre locuinţe sunt nelocuite, precum şi cele din Constanţa şi Sibiu, unde ponderea depăşeşte 23%.

Datele agregate pentru perioada 2011–2021 arată că numărul locuinţelor nelocuite a crescut în toate judeţele României, atât în mediul urban, cât şi în cel rural.

Migraţia şi investiţiile imobiliare, printre cauzele fenomenului

Analiza indică mai multe posibile explicaţii pentru creşterea numărului de locuinţe neocupate. Printre acestea se numără migraţia externă, în condiţiile în care o parte dintre persoanele plecate la muncă în străinătate au lăsat locuinţele neutilizate.

De asemenea, migraţia internă din mediul rural sau din oraşele mici către marile centre urbane contribuie la apariţia unor dezechilibre între fondul total de locuinţe şi gradul de ocupare.

În alte cazuri, locuinţele rămân goale după decesul proprietarilor, fiind păstrate de moştenitori fără a fi vândute sau închiriate. Totodată, există şi situaţii în care proprietăţile sunt achiziţionate exclusiv în scop investiţional, fără intenţia de a fi utilizate sau închiriate ulterior, pe fondul anticipării creşterii valorii acestora în timp.