Ce ar putea să vrea Vladimir Putin de la Donald Trump la summitul din Alaska?

Toată lumea a remarcat, inclusiv intuitiv, dar o spun și editorialiștii Financial Times, că nu putea exista niciun loc cu mai multă încărcătură simbolică pentru o întâlnire Trump-Putin decât Alaska. Spre deosebire de ocuparea militară a unor părți din teritoriul Ucrainei, comentează sursa citată, tranzacția din secolul al XIX-lea, prin care Rusia a vândut Alaska către America, (dată care găsea Rusia sub domnia țarului Alexandru al II-lea), a fost o acțiune pașnică. Pentru unii, evocarea acestui act istoric ar putea fi un memento că frontierele naționale nu sunt chiar cioplite în piatră și că terenul poate fi o monedă destul de bună de schimb pentru diplomație. „Faptul că Putin merge în America nu ca acuzat, ci ca un invitat binevenit și că întâlnirea are loc fără ucraineni și europeni — toate acestea reprezintă o victorie diplomatică”, spun analiștii. Vladimir Putin nu ar avea, în acest moment, motive economice sau politice să accepte o pace. Cel mai important obiectiv pentru el ar fi, deci, doar să nu-l mai enerveze pe Trump. 

Tensiunile bugetare nu reprezintă un argument pentru ca Putin să accepte în acest moment termeni de pace nefavorabili, spun analiștii. A acceptat această întâlnire mai degrabă ca să mențină deschisă comunicarea cu Trump, pentru ca frustrările președintelui american față de Moscova să nu înceapă să coste.

„Putin nu are niciun motiv evident să încheie războiul acum”, spune Alexandra Prokopenko, cercetătoare la Carnegie Russia Eurasia Centre. „Ceea ce contează pentru el este doar să-i păstreze atenția lui Trump”.

Prețurile la locuințe explodează în Europa. Unde au crescut cel mai mult și unde se află România în clasament

13:17

ANALIZĂ

Țările cu cele mai mari rezerve ale băncii centrale. Unde se află România în clasament

12:35

ANALIZĂ

Din perspectiva acestui obiectiv, Moscova se confrunta cu mai multe riscuri. Trump a ajuns la putere cu promisiunea că va opri războiul în 24 de ore, a început, la un moment dat, să-și exprime iritarea că Putin este „foarte drăguț” în timp ce își continuă atacurile asupra Ucrainei și, mai apoi, s-a arătat nervos pentru că liderul de la Kremlin îi servește Washingtonului „o mulțime de prostii”. Pentru prima dată de când a preluat mandatul, Trump a început să permită transferuri mai importante de arme către Kiev și a amenințat să aplice tarife Indiilor pentru cumpărarea de petrol rusesc, comentează sursa citată. Această stare de iritare a dispărut, însă, aproape peste noapte după vizita trimisului special american Steve Witkoff la Moscova, miercurea trecută — cu doar două zile înainte de termenul limită al lui Trump pentru încetarea focului sau sancțiuni. În loc de probleme suplimentare pentru Kremlin, a apărut prima întâlnire a lui Vladimir Putin cu un președinte american de la întâlnirea cu George W. Bush în 2007.

„Economia Rusiei este astăzi mai slabă decât în orice alt moment din ultimii trei ani”

Întâlnirea Trump-Putin – fără președintele ucrainean Volodimir Zelenski -, comentează Financial Times, pare să fi avut loc fără ca Rusia să facă concesii semnificative în privința obiectivelor sale principale de război. Pentru oficialii ucraineni, această mișcare reprezintă o încercare a lui Putin de a atinge cel puțin trei scopuri distincte. Aliona Getmanciuk, noul șef al misiunii Ucrainei la NATO, a spus că principalul lui obiectiv este să iasă din izolare, să evite noi sancțiuni și să profite de hotărârea lui Trump de a încheia războiul „pentru a rezolva pe cale diplomatică sarcinile pe care nu a reușit să le îndeplinească pe cale militară”.

Pe plan economic, Rusia se simte mai puțin încrezătoare. În primele șapte luni ale acestui an, veniturile din energie ale Rusiei sunt cu 20% mai mici față de aceeași perioadă a anului trecut, ca urmare a scăderii prețurilor petrolului. Noile tarife impuse de Trump Indiei cresc și mai mult presiunea. „Economia Rusiei este astăzi mai slabă decât în orice alt moment din ultimii trei ani”, spune Janis Kluge, expert în economia Rusiei la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și Securitate (SWP). Totuși, el consideră că situația nu este suficient de gravă pentru a schimba poziția lui Putin față de Ucraina.

„Pentru Putin, amenințările cu sancțiuni sunt doar un simptom al frustrării lui Trump,” adaugă el. „Putin este mai îngrijorat de creșterea frustrării lui Trump decât de impactul noilor sancțiuni”.

Imagine AI generativ

„Va exista un schimb de teritorii, spre binele ambelor părți”

Detaliile complete ale discuțiilor dintre Putin și Witkoff nu au fost făcute publice, dar unele elemente au apărut în convorbiri între diverși oficiali americani, europeni și ucraineni sau în declarații publice. A fost vehiculată inclusiv posibilitatea unui schimb de teritorii ucrainene.

„Va exista un schimb de teritorii, spre binele ambelor părți”, a spus Trump. Imediat după întâlnire, Moscova a calificat propunerile lui Witkoff drept „acceptabile”, dar nu a comentat declarațiile lui Trump despre schimbul de teritorii.

Putin a declarat de mai multe ori că toate condițiile sale pentru Ucraina rămân neschimbate. „Ele nici măcar nu sunt condiții, ci obiectivele Rusiei”, a spus el președintelui bielorus Alexandr Lukașenko, în timp ce stăteau pe o bancă la Mănăstirea Valaam din nordul Rusiei, pe 1 august.

„Obiectivul principal este eliminarea cauzelor rădăcină ale acestei crize”, a adăugat Putin, citându-și discursul de aproape 90 de minute din iunie anul trecut, în care a enumerat cererile sale, presărate cu evocări istorice.

O soluție cu o ușoară susținere: înghețarea conflictului pe linia frontului

Pretențiile Moscovei includ renunțarea oficială a Ucrainei la aderarea la NATO și confirmarea statutului său non-nuclear, plus „demilitarizarea” și „denazificarea” — ceea ce, spune FT, este o cerere vagă, care, în linii mari, echivalează, practic, cu înlăturarea lui Zelenski. De asemenea, a spus că Ucraina trebuie să-și retragă „complet” forțele din cele patru regiuni ucrainene pe care Rusia le ocupă doar parțial, dar pe care totuși le-a incorporat oficial în teritori

Financial Times citează un studiu publicat în iulie de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, potrivit căruia aproape trei sferturi dintre ucrainenii chestionați resping un plan de încheiere a războiului care ar implica cedarea de către Ucraina a întregului teritoriu al regiunilor Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, renunțarea la apartenența la NATO și acceptarea unor limitări ale armatei sale.

O ușoară majoritate, de 54%, a susținut un plan în care linia frontului ar fi înghețată, Ucraina ar primi garanții de securitate din partea SUA și Europei, iar sancțiunile împotriva Rusiei ar fi ridicate treptat.

Pregătiri pentru marea întâlnire

Pe măsură ce se apropie summitul din Alaska, atât Zelenski, cât și Putin au lucrat pentru a-și consolida sprijinul din partea aliaților lor. Negociatorii ucraineni doresc ca Europa și SUA să insiste ca negocierile să aibă loc doar după încetarea focului sau o reducere semnificativă a ostilităților. Putin, în schimb, a vorbit la telefon cu liderii a nouă țări pe care Moscova le consideră prietenoase, inclusiv cu Xi Jinping din China, și l-a primit la Kremlin pe președintele Emiratelor Arabe Unite și pe consilierul pentru securitate națională al Indiei.

„Nu există o alternativă reală, decât să înghețăm conflictul de-a lungul liniei frontului actuale. O stare de fapt similară cu cea de după Războiul Coreean este mult mai probabilă decât o pace durabilă”, a spus Andrei Kolesnikov, analist politic cu sediul la Moscova. „Putin și-ar dori să împartă lumea în sfere de influență, împreună cu Trump și Xi. O nouă Yalta și un război rece — asta este exact ceea ce vrea. Este dornic să revendice laurii lui [Iosif] Stalin”, a adăugat Kolesnikov.