Donald Trump anunță o întâlnire cu Putin în Alaska

Donald Trump prezentase data de 8 august ca termen-limită pentru Vladimir Putin: conform declarațiilor inițiale, liderul de la Kremlin avea de ales, până la aceasta dată, fie să înceteze luptele, fie să se confrunte cu sancțiuni devastatoare. Dar, pe măsură ce ziua vineri se scurgea în tensiune, părea că termenul-limită a venit și a trecut fără niciun eveniment notabil. Apoi, în jurul orei 18:00, Casa Albă a anunțat că va avea loc un summit între Trump și Putin, pe 15 august, în Alaska. Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, se pare că nu va participa. Putin pare să fi obținut acest triumf diplomatic pur și simplu prin exploatarea abilă a negocierilor sale recente cu emisarii americani, comentează The Economist. Poate că era de așteptat să se întâmple așa, de vreme ce tiparul este destul de familiar pentru Trump: retorică dură, urmată de o retragere blândă. Astfel, Kremlinul obține cel puțin o amânare.

Anunțul acesta, comentează The Economist, totuși, nu pare să fie chiar praf în ochi. Pare să se contureze ceva emulație în jurul unui proces de pace, o idee pe care mulți o considerau fără rost până de curând. The Economist înțelege că Putin a oferit un armistițiu limitat, în aer și pe mare, înainte de summit. Surse spun că este posibil să aflăm lucruri chiar mai dramatice, cum ar fi un set mai larg de acorduri, menite să schițeze cum ar putea arăta, concret, înghețarea conflictului. Însă distanța dintre pozițiile celor trei țări implicate activ în acest moment, Ucraina, Rusia și America, rămâne considerabilă. Îndoielile cu privire la intențiile reale ale lui Putin persistă. Pentru moment, bombardamentele continuă.

Foto: Unsplash

Emiratele Arabe Unite sprijină AI-ul din Africa cu un miliard de dolari

14:55

Topul celor mai muncitoare țări din lume în 2025

14:16

Forma acordului de pace la care lucrează cele trei țări este greu de definit

Cu privire la pacea din Ucraina se pare că există mai multe scenarii emergente și suprapuse, descrise de surse drept demersuri paralele, toate în desfășurare. Acest lucru creează confuzie. Până la vizita neașteptată la Moscova a lui Steve Witkoff, reprezentant special al lui Trump, pe 6 august, proiectele cu privire la Ucraina și Rusia erau schimbate zilnic. O variantă sugera încetarea luptelor pe actuala linie de contact. Ucraina nu ar fi recunoscut ocupația rusă asupra unor părți din teritoriul său. S-ar fi impus limite asupra dimensiunilor forțelor armate ale ambelor țări, dar la niveluri apropiate celor actuale. Deși aderarea Ucrainei la NATO ar fi fost exclusă, țara ar fi fost liberă să solicite aderarea la Uniunea Europeană.

Diplomația lui Witkoff pare să fi schimbat natura ofertei, comentează The Economist. Într-o întâlnire de trei ore cu Putin, el a oferit perspectiva reintegrării Rusiei în economia mondială, inclusiv anularea sancțiunilor și ridicarea restricțiilor asupra comerțului cu hidrocarburi. În acel moment, se crede că Putin a făcut propria ofertă de a opri luptele, dacă Ucraina s-ar retrage voluntar la granițele administrative ale provinciilor Donețk și Luhansk. Acest lucru i-ar aduce o victorie militară pe care armata sa nu a reușit să o obțină în trei ani și jumătate de lupte intense. Zelenski a descris ulterior oferta ca fiind inacceptabilă: Ucraina nu va face cadou pământul său niciunei forțe de ocupație, a spus el. Nu este clar dacă Witkoff și-a verificat în întregime propunerile cu ucrainenii sau chiar cu toți colegii săi americani. O sursă bine informată a descris procesul drept „un haos total”.

Câteva propuneri de pace și o soluție hibridă

Evoluția posibilului acord de încetare a focului reflectă parțial politica internă din administrația Trump, unde haosul, ignoranța și ciocnirea orgoliilor au fost la fel de importante ca realitățile războiului, comentează sursa citată. În etapele inițiale, când relațiile dintre Trump și Zelenski erau reci, procesul era dominat de Witkoff, a cărui experiență în imobiliare (asemănătoare cu a lui Trump) l-a condus spre o abordare tranzacțională. Emisarul special a promovat ideea unui acord amplu pentru resetarea relațiilor cu Rusia. Mulți au considerat aceasta o naivitate, în special oferta de a recunoaște pretențiile Rusiei asupra unor teritorii pe care nu reușise să le cucerească.

Ulterior, un alt grup a câștigat influență, centrat în jurul lui Keith Kellogg, un general în retragere pe care Trump l-a numit, de asemenea, reprezentant special. Acest grup s-a concentrat mai mult pe detaliile războiului, inclusiv livrările de arme occidentale și sancțiunile, precum și pe tactica diplomatică de tergiversare a Rusiei. Pe măsură ce Putin și-a intensificat atacurile cu drone și rachete asupra orașelor ucrainene, poziția lui Trump s-a întărit și s-a apropiat de cea a lui Kellogg. O sursă ucraineană a spus că cele mai recente propuneri americane par să fie un hibrid între cele două abordări.

Primul summit între America și Rusia din ultimii patru ani

Putin, fără îndoială, consideră summitul din Alaska un succes în sine, mai ales că a fost propus fără ca el să ofere mai întâi o promisiune clară că va încheia războiul. Imaginea este cu siguranță în favoarea lui. O întâlnire cu Trump ar fi primul summit între America și Rusia din ultimii patru ani și apariția internațională cea mai ostentativă a lui Putin din timpul scurs de la decizia sa dezastruoasă de a invada Ucraina, în 2022. O vreme a existat confuzie cu privire la participarea lui Zelenski la masa negocierilor. Kremlinul a insistat că acesta nu ar trebui să participe, deoarece orice cadru care l-ar prezenta pe ucrainean ca egal ar fi incomod pentru Rusia. Primele rapoarte sugerau că Washingtonul nu ar accepta alt cadru decât un summit în trei. Dar Trump a spus, ulterior, că acest lucru nu este neapărat necesar — cel puțin nu inițial.

Nu există nicio certitudine că Putin este sincer în privința păcii sau dacă îl manevrează pe Trump, comentează The Economist. Zelenski a remarcat semne că liderul rus ar putea fi „înclinat” să se oprească, dar evenimentele de pe câmpul de luptă spun o poveste ambiguă. Forțele ruse dețin inițiativa și avansează pe întreg frontul — lent, dar nu la fel de lent ca înainte. O sursă apropiată conducerii militare ucrainene a spus că majoritatea comandanților se așteaptă la încă un an de lupte. Putin ar putea chiar să creadă narațiunea propriilor generali, care, potrivit unor rapoarte, i-au promis o „prăbușire a Ucrainei” în trei luni. Dar ofensivele de amploare sunt extrem de dificile pe o linie a frontului supravegheată non-stop de drone de recunoaștere și atac. Rusia continuă să sufere pierderi foarte mari pentru câștiguri tactice limitate.

Foto: Parlamentul European

„Nori negri se adună asupra politicii interne a Ucrainei”

Între timp, banii se împuținează. Până acum, Rusia și-a completat forțele prin recrutări voluntare, posibile datorită unor prime de înrolare uriașe. Odată cu deteriorarea finanțelor guvernamentale, menținerea acestui ritm va fi dificilă fără o mobilizare generală. Până acum, Putin a evitat acest pas. O recesiune iminentă l-ar putea convinge să își consolideze câștigurile și să treacă la o campanie mai puțin riscantă de destabilizare a Ucrainei din interior. Dar i-ar putea fi greu să prezinte asta poporului său drept o victorie sau să o armonizeze cu instinctele sale naționaliste și expansioniste.

Nori negri se adună asupra politicii interne a Ucrainei, mai scrie The Economist. Încercarea lui Zelenski, la sfârșitul lui iulie, de a limita independența instituțiilor anticorupție care investigau membri ai cercului său apropiat a fost neinspirată. Decizia sa tardivă de a reveni asupra măsurii, în urma protestelor de masă, i-a salvat poziția. Dar scandalul a lăsat un gust amar, atât în rândul zecilor de mii de protestatari, cât și al partenerilor occidentali, care au făcut un pas neobișnuit: au criticat public un aliat aflat în război.

Povestea nu s-a încheiat. Investigațiile vor continua acum cu și mai multă intensitate. Ele ar putea juca un rol în campania electorală ce va urma probabil unui acord de pace. „Aceste lucruri își urmează propria inerție”, spune o sursă de rang înalt dintr-o instituție anticorupție. „Unele lucruri nu dispar pur și simplu. Nu e ca și cum ai scăpa de o răceală”.